Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Particularităţile clinico-imunologice la pacienţii cu hepatita cronică virală "C" în asociere cu infecţia herpesviridae


Autor: Adela Ţurcanu
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.05 - Boli interne (cu specificare: pulmonologie, gastroenterologie, hepatologie, nefrologie, diagnostic funcţional şi endoscopie)
Anul:2006
Conducător ştiinţific: Vlada-Tatiana Dumbrava
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Consultant ştiinţific: Lucia Andrieş
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 22 februarie 2006 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 27 aprilie 2006

Autoreferat

Adobe PDF document0.36 Mb / în română

Teza

CZU 616.36-002.2 + 002.523

Adobe PDF document 1.27 Mb / în română
123 pagini


Cuvinte Cheie

hepatita cronică, vrus hepatic C, infecţia herpetică, herpes genital, herpes simplex, virus herpetic, hepatita mixtă, monoinfecţie, coinfecţie virală, citoliza, colestaza, raspuns imun

Adnotare

S-a realizat un studiu complex şi de profunzime asupra a 144 pacienţi cu hepatita cronică virală C. Toţi pacienţii cu HCVC au fost cercetaţi la prezenţa infecţiei herptice I+II, care a fost confirmată prin determinarea anticorpilor antiHSV I+II IgG şi IgM, ADN HSV I+II. S-a consemnat frecvenţa majoră a cazurilor de asociere a HCVC cu HSV I+II (28.4%) În funcţie de prezenţa infecţiei herpetice pacienţii au fost divizaţi în 2 grupe: 1 - pacienţi cu HCVC (monoinfecţie) şi 2 - pacienţi cu HCVC în asociere cu HSV I+II. Paralel au fost cercetaţi 20 de pacienţi cu HSV I+II. S-au cercetat particularităţile clinico-paraclinice ale funcţiei hepatice la pacienţii cu hepatită cronică virală C (monoinfecţie), HCVC în asociere cu HSV I+II şi la pacienţii cu infecţia herpetică I+II. Astfel, s-a constatat că sindromul asteno-neurotic, dispeptic şi hepatosplenomegalia, sunt mai frecvente la pacienţii cu HCVC asociată cu HSV I+II comparativ la pacienţii cu HCVC (monoinfecţie), în care prevalează manifestările sindromului asteno-neurotic, dolor şi hepatomegalia. L apacienţii cu Hepatita cronică virală C asociată cu infecţia herpetică I+II tabloul clinic este completat de unele manifetări specifiece infecţiei herpetice. Pentru pacienţii cu infecţie herpetică I+II a fost caracteristică dominarea tabloului clinic de manifestările herpetice (arsura genitală, erupţiile veziculare). Dereglările biochimice sunt mai severe în hepatita cronică mixtă (HCVC asociată cu HSV I+II) versus hepatita cronică virală C (monoinfecţie). În HCVC asociată cu HSV I+II a fost mai expresiv sindromul citolitic, icteric şi hepatodepresiv spre deosebire de pacienţii cu HCVC, unde s-a evidenţia sindromul citolitic. La pacienţii cu infecţia herpetică I+II nu au fost evidente careva dereglări biochimice, cu excepţia sporirii activităţii AST. Statutul imun umoral şi celular a pacienţilor cu HCVC asociată cu infecţia herpetică I+II prezintă dereglări profunde, care se caracterizează prin sporirea evidentă a concentraţiei IgA, IgG, limfocitelor B precum şi reducerea valorilor absolute a limfocitelor T totale şi subpopulaţiilor (CD3, CD4, CD8, CD16), indiceluli imunoreglator. Pe când la pacienţii cu HCVC (monoinfecţie) prevalează sporirea concentraţiei IgM (faza activă) şi IgG (în faza latentă), sporirea valorii absolute a T totale, a B limfocitelor, a indicelului imunoreglator şi reducerea T CD8, CD16). La pacienţii cu infecţia herpetică dereglările imune sunt neevidente, reflectând sporirea neimportantă a IgA şi IgG, şi diminuarea IR. La pacienţii cu hepatită cronică virală C asociată cu infecţia herpetică I+II s-a stabilit că tratamentul complex cu Aciclovir şi Acidul ursodeoxicolic a exercitat un efect benefic în evoluţia sindroamelor clinice, markerilor de citoliză (reducerea activităţii ALT, AST) şi colestază (micşorarea nivelului gama-GTP, bilirubinei totale, fosfatazei alcaline,) comparativ cu pacienţii care au administrat doar Aciclovirul in monoterapie.

Cuprins


CAPITOLUL 1. Revista literaturii
  • 1.1 Aspecte contemporane în imunopatogeneza hepatitei cronice virale C
  • 1.2 Rolul infecţiei herpetice în medicina actuală
  • 1.3 Asocierea hepatitei cronice virale C cu infecţia herpetică
  • 1.4 Ficatul şi infecţia herpetică

CAPITOLUL 2. Material şi metode de cercetare
  • 2.1 Caracteristica materialului clinic
  • 2.2 Metodele de cercetare folosite în loturile studiate

CAPITOLUL 3. Caracteristica clinică a pacienţilor cu hepatită cronică virală C în socierea infecţiei herpetice tip i+ii
  • 3.1 Aspecte clinice ale pacienţilor cu hepatită cronică virală C (monoinfecţie)
  • 3.2 Aspecte clinice ale pacienţilor cu hepatită cronică virală C cu asocierea infecţiei herpetice tip I+II
  • 3.3 Caracteristica clinică a pacienţilor cu infecţie herpetică I+II

CAPITOLUL 4. Caracteristica sindroamelor patologice hepatice de laborator la pacienţii cu hepatită cronică virală C în asocierea infecţie herpetice i+ii
  • 4.1 Marcherii sindroamelor de citoliză, colestază şi hepatopriv la pacienţii cu HCVC fără asocierea infecţiei herpetice tip I+II
  • 4.2 Marcherii sindroamelor de citoliză, colestază şi hepatopriv la pacienţii cu HCVC în asocierea infecţiei herpetice tip I+II
  • 4.3 Marcherii sindromului citolitic, colestatic şi hepatodepresiv la pacienţii cu infecţie herpetică tip I+II

CAPITOLUL 5. Statusul imun umoral şi celular al pacienţilor cu hepatită cronică virală C asociată cu infecţia herpetică i+ii
  • 5.1 Parametrii imuni umorali şi celulari ai pacienţilor cu hepatită cronică virală C (monoinfecţie)
  • 5.2 Parametrii imuni umorali şi celulari ai pacienţilor cu hepatită cronică virală C asociată cu infecţia herpetică I+II
  • 5.3 Parametrii imuni umorali şi celulari ai pacienţilor cu cu infecţia herpetică I+II
  • 5.4 Interrelaţiile dintre starea funcţională hepatică şi statutul imun la pacienţii cu hepatită cronică virală C, cu hepatită cronică virală C asociată cu infecţia herpetică I+II şi cu infecţie herpetică tip I+II

CAPITOUL 6. Monitorizarea clinico-paraclinică a pacienţii cu hepatita cronică virală C cu asocierea infecţiei herpetice tip 1+2 cu terapia antiherpetică şi hepatoprotectorie
  • 6.1 Dinamica indicilor clinici şi biochimici la pacienţii cu HCVC în asociere cu infecţia herpetică tip I+II sub tratament antiherpetic şi hepatoprotector
  • 6.2 Dinamica parametrilor imuni la pacienţii cu HCVC în asociere cu infecţia herpetică tip I+II sub tratament antiherpetic şi hepatoprotector