|
StatutTeza a fost susţinută pe 22 februarie 2006 în CSSşi aprobată de CNAA pe 27 aprilie 2006 Autoreferat![]() TezaCZU 616. 37-002. 2-07
|
Se prezintă rezultatele cercetării a 161 pacienţi cu pancreatite cronice (PC), formele clinice: persistentă, cu recidive şi pseudotumorală şi a 15 persoane sănătoase – lotul martor (LM). Estimerea rezultatelor cercetărilor clinico-paraclinice a evidenţiat unele particularităţi distinctive pentru diferite forme clinice de PC. S-a stabilit că sindromului algic prezent la pacienţii cu PC în 100% cazuri se caracterizează prin predominarea durerilor: persistente, miniexpresive – în PC persistentă (PCP); intermitente, de lungă durată şi intensitate mare – în PC cu recidive (PCR) şi continui, de intensitate moderată şi mare – în PC pseudotumorală (PCPT). S-a elaborat şi implementat în premieră o metodă funcţională de efort pentru diagnosticul PC: testul eufilin-glucoză intravenos (TEGIV), ce a permis efectuarea cercetării complexe a stării funcţionale a pancreasului. Studierea enzimelor pancreatice (EP) serice în dinamica TEGIV poate determina în stadiile precoce ale PC atât fenomenul devierii EP în sânge, caracteristic prezenţei procesului inflamator în pancreas, cât şi atenuarea capacităţilor funcţionale de rezervă ale pancreasului exocrin (de elecţie – tripsina). În dinamica TEGIV s-a relevat tripsinemie a jeun cu lipsa ascendenţei după stimulare atât în PCP, cât şi în PCR, reacţie întârziată a α-amilazei şi lipazei serice cu apogeu veridic la 120min poststimulare în PCP şi ascendenţă veridică a α-amilazei şi lipazei serice la 5min cu menţinere a nivelului ridicat până la sfârşitul testului în PCR. Pentru diagnosticul precoce al insuficienţei funcţiei exocrine a pancreasului este prioritară studierea debitului lipazei în conţinutul duodenal (CD); examinarea debitului α-amilazei şi tripsinei fără stimulare nu este informativă, dar în dinamica TEGIV – este utilă pentru stabilirea factului atenuării rezervelor funcţionale ale pancreasului exocrin. La pacienţii cu PCP s-a depistat în dinamica TEGIV reacţie insulin-secretorie mai mică şi întârziată, inadecvată creşterii glicemiei, ce reflectă dereglările funcţiei endocrine pancreatice în forma persistentă a PC. Studierea inhibitorilor proteazici în dinamica TEGIV a stabilit la pacienţii cu PC micşorate semnificativă comparativ cu martorul a α-1-AT la 5min poststimulare, care se menţine în lotul cu PCR – la 10 şi 60min; micşorare veridică a α-2-MG la pacienţii cu PCP comparativ celorlalte loturi a jeun, care persistă faţă de LM pe toată durata cercetării şi faţă de PCR – la 30 şi 120min poststimulare, ca confirmare a evoluţiei mai infavorabile a procesului inflamator în PCP. Activitatea enzimelor lizozomale: arilsulfataza, β-glucozidaza, β-glucuronidaza se caracterizează prin variabilitate în dinamica TEGIV, dar este semnificativ crescută la pacienţii cu PC, ce poate fi util în evaluarea activităţii procesului inflamator din pancreas. Studiul sincronic al markerilor infecţiilor virale HBV şi HCV în ser şi CD la pacienţii cu PC cu depistarea mult mai frecventă a markerilor HBV în CD decât în ser sugerează rolul infecţiei cu virusul hepatitic B în etiopatogenia PC.