română | русский | english

Autor: Carmen Neamţu Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.27 - Chirurgie Anul: 2006 Conducător ştiinţific: Vladimir Hotineanu doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 15 februarie 2006 în CSS şi aprobată de CNAA pe 27 aprilie 2006 Autoreferat – 16.00 Mb / în română Teza CZU 616.37-006.03-07-089 3.39 Mb / în română 183 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

In teză sunt relatate rezultatele tratamentului complex al 121 pacienţi cu pseudochist pancreatic, comunicant sau nu cu ductul pancreatic şi hipertensiune Wirsungiană, operaţi în Clinica a II-a Chirurgie în perioada anilor 1994-2005.

Scopul studiului a fost optimizarea metodelor de diagnostic şi elaborarea unui management chirurgical raţional de tratament al pacienţilor cu pseudochist pancreatic prin corelarea tehnicilor chirurgicale cu momentul optim operator, dat de gradul de maturaţie al peretelui pseudochistic, astfel încât rata complicaţiilor şi a recidivelör să fie minimă.

Din numărul total de pacienţi cu pseudochist pancreatic incluşi în studiu 92 (76 %) au fost bărbaţi şi 29 (24 %) femei. Vârsta bolnavilor a variat între 27 şi 78 de ani, cu o medie de 45,78 ani încadraţi în păturile sociale defavorizate.

Studiul propune un algoritm contemporan de diagnostic care include date clinice, de laborator şi explorări imagistice (ecografia, radiografia abdominală simplă, gastro şi duodenografia, colecistopancreatografia endoscopică retrogradă, computer tomografia, rezonanţa magnetică, Wirsungografia şi ecografia intreoperatorie).

Indicaţia operatorie a fost reprezentată în 45(37,2%) cazuri de pseudochist pancreatic matur, în 17(14%) cazuri de pseudochist pancreatic în curs de maturaţie (operat în mai puţin de 6 luni de la debut) şi în 59(48,8%) cazuri de pseudochist cu complicaţii preoperatorii, ceea ce a dus la elaborarea unui management chirurgical propriu.

Chistopancreatojejunoanastomoza pe ansa izolată a la Roux a fost efectuată în 50 (41,3 %) cazuri -16(29,7%) lot I , 34 (49,55%) lot II. Drenaj extern în 49(40,5%) cazuri.

Operaţii miniinvazive în 5(4,1%) cazuri. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă cu papilosfincterotomie în 2(1,65%) cazuri. In 4(3,3 %) cazuri s-a aplicat chistopancreato jejunoanastomoza pe ansa Omega. In 5(4,1%)cazuri s-a efectuat chistopancreato jejunoanastomoza cu colecisto-jejunoanastomoza respectiv coledoco-jejunoanastomoza la pacienţii cu pseudochist pancreatic complicat cu icter mecanic. Intr-un caz (0,83 %) s-a efectuat colecistectomie cu chistopancreatojejunoanastomoza pe ansa izolată a la Roux .

Intr-un caz ( 0,83 %)cu stenoză pilorică s-a efectuat chistopancreato-jejunoanastomoza asociată cu coledoco-jejunoanastomoza , gastro-enteroanastomoza si colecistectomie.

In 1(0,83%) cazuri s-a efectuat chistopancreatojejunoanastomoza cu colecistojejunoanastomoza pe ansa în Omega, 2(1,65%) cazuri au beneficiat de alte tipuri de anastomoze. Rezecţie pancreatică caudală cu derivaţie pancreatico-jejunală şi splenectomie a fost efectuată la 1( 0,83 %) pacienţi.

Rata complicaţiilor postoperatorii a reprezentat 26(21,48%) cazuri -lot I -16 (29,62%), lot II -10(14,92%), din care precoce 21(17,35%) cazuri -lot I -14(25,92%), lot II -7(10,44%) care au atras o medie a zilelor de spitalizare de 15,73 zile –lot I(21,11 zile), lot II(11,40 zile) şi tardive 5(4,1%)-lot I -2(1,65%), lot II -3(2,5%). Aceste dificultăţi de evoluţie postoperatorii au necesitat manevre terapeutice urgente conservatorii, şi doar în 5(23,80%) cazuri -lot I -3(21,42%) cazuri, lot II -2(28,57%) cazuri, situatia clinică a determinat reintervenţia chirurgicală.

A fost necesară o reintervenţie chirurgicală de derivaţie internă la distanţă la 25,51% cazuri. Din numărul total de 25 reintervenţii: 12% – toate din lot I - au beneficiat de drenaj extern , 4% – din lot I - de drenaj miniinvaziv, iar restul de 84% au beneficiat de chistojejunoanastomoza pe ansa izolată Roux “Y” . De remarcat că nici una dintre anastomozele pe ansa Roux (50 efectuate ca prim timp operator şi 21 ca şi reintervenţie) nu au dezvoltat fistule postoperatorii şi s-au dovedit permeabile la controlul ERCP si RMN la distanţă.

La 1 an de la operaţie 71(72,45%) pacienţi - lot I -29(76,3%), lot II -42(48,33%) au reluat activităţile anterioare, având o ocupaţie activă. 19(19,2%) pacienţi - lot I -7 (26,92%), lot II -12(20,0%), au renunţat la unele activităţi care necesită efort fizic intens, iar 5(5,1%) pacienţi - lot I -2(2,63%), lot II -3(6,67%), au renunţat complet la toate activităţile anterioare.

Din 13(10,75%)- lot I -6(15,8%), lot II -7(11,66%) persoane cu handicap integrate preoperator în pensie de invaliditate, postoperator doar 5 (5%)-lot I -2(25%), lot II -3(5%) şi-au menţinut această calitate, 3(3%)-lot I -2(5,26%), lot II -1(1,66%) au o viaţă relativ normală, iar 5(5%) -lot I -2(5,26%), lot II -3(5%) au pierdut această calitate, restabilindu-şi capacitatea de muncă şi depăşind condiţia de invalid.

Satisfacţie faţă de starea actuală a fost semnalată la 94,9% din pacienţi şi doar 1,02% din pacienţi-lot I- au declarat nemulţumire faţă de starea actuală.

Mortalitatea postoperatorie raportată pe o perioadă de 12 ani a fost de 3,3 % .

Analiza rezultatelor precoce şi tardive după intervenţiile de derivaţie chisto-jejunale de decompresie ne îndreptăţeşte să considerăm aceste operaţii, de elecţie, în decompresiunea pseudochistului pancreatic şi restabilirea fluxului sucului pancreatic în tubul digestiv, care permit o reintegrare socio-profesională bună, dar care necesită în schimb, o monitorizare atentă a pacienţilor.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Nicolae Angelescu
  doctor în medicină, profesor universitar, Bucucreşti, România
• Irinel Popescu
  doctor în medicină, profesor universitar, Bucucreşti, România

 Teze

[...] Acte Normative