Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2006 / mai /

Tenzotremorometria computerizată în examinarea tremorului fiziologic şi patologic


Autor: Boris Dragan
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.16 - Fiziologie normală şi patologică
Anul:2006
Conducător ştiinţific: Aurel Saulea
doctor habilitat în medicină, profesor universitar, AŞM din Romania
Consultant ştiinţific: Serghei Romanov
doctor habilitat în biologie, cercetător ştiinţific, Institutul de Fiziologie „I. P. Pavlov”, St - Petersburg, Federaţia Rusă
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 11 mai 2006 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 29 iunie 2006

Autoreferat

Adobe PDF document0.37 Mb / în română

Teza

CZU 612.67+617-053.9+616.8-009.3-053-9

Adobe PDF document 6.91 Mb / în română
125 pagini


Cuvinte Cheie

tremor fiziologic, tremor patologic, sistemul de control locomotor, efort izometric, componentul voluntar al efortului, componentul involuntar al efortului, tenzotremorometria computerizată, analiza spectrală Furier, cros-corelaţie, auto-corelaţie, boala Parkinson

Adnotare

Studiul a fost realizat pe un lot de 290 de persoane randomizate, cu limitele de vârstă 15-70 ani, inclusiv: 60 de persoane tinere (15-30 ani) la care nu s-a înregistrat tremor patologic; 30 de persoane în etate (60-70 ani) la care nu s-a înregistrat tremor patologic; 200 de pacienţi (vârsta 35-70 ani) cu dereglări a sistemului de control locomotor, inclusiv 150 de pacienţi cu boala Parkinson idiopatică şi 50 de pacienţi cu tremor esenţial.

Pentru realizarea obiectivelor studiului, în concordanţă cu suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific a fost stabilită procedura testării neinvazive a sistemului de control locomotor prin implementarea metodei tenzometrice de înregistrare a efortului izometric menţinut voluntar şi a procedeelor de analiză computerizată a parametrilor lui.

La persoanele sănătoase investigate repartizarea frecvenţelor în spectrele puterii şi amplitudinea componenţilor spectrali în diapazonul de 2-15 Hz nu diferă semnificativ (p<0,05). Amplitudinea componenţilor spectrali din acest diapazon se încadrează în intervalul de 0.001-0.1 al valorilor densităţii spectrale (în scară logaritmică). Curba integrală a densităţii spectrale sumare a oscilaţiilor efortului reprezintă o parabolă care creşte monoton în limitele de frecvenţă 0-15 Hz odată cu mărirea efortului voluntar. Densitatea spectrală integrală a componentului involuntar al oscilaţiilor efortului (2-15 Hz) este mai mică comparativ cu densitatea spectrală integrală a componentului voluntar (0-2 Hz) la valori mici şi moderate ale efortului. La mărimi submaximale şi maximale ale efortului densitatea spectrală integrală a componentului involuntar depăşeşte după valorile absolute densitatea spectrală integrală a componentului voluntar a oscilaţiilor efortului.

Creşterea semnificativă a amplitudinii componenţilor spectrali la menţinerea îndelungată a efortului maximal şi apariţia stării de oboseală o corelăm cu intensificarea activităţii eferente a structurilor neuronale centrale ale sistemului de control locomotor care compensează influenţa mecanismelor inhibitorii segmentare asupra grupelor de motoneuroni. Creşterea activităţii în diapazonul 0-2 Hz o atribuim controlului voluntar cu implicarea cortexului şi a tractului piramidal, iar în diapazonul 4-7 Hz - activării structurilor ganglionilor bazali. Activitatea mărită în diapazonul 8-12 Hz o referim structurilor segmentare iar în diapazonul 12-16 Hz posibil să fie cauzată de recrutarea şi sincronizarea activităţii unităţilor motorii cu viteza mare de propagare a excitaţiei. Această intensificare a activităţii poate fi abordată şi ca o rezervă a SNC în controlul mişcărilor ce se micşorează cu vârsta.

Rezultatele studiului atestă tendinţa (direct proporţională de vârstă) de îngustare a spectrului distribuţiei oscilaţiilor efortului izometric în diapazonul înalt al frecvenţelor, care este suplimentată de extinderea intervalului de 2-5 Hz al activităţii oscilatorii minimale. Acest fapt ţine de modificările neuroanatomice din arcurile monosinaptice ale reflexelor de extensie ce conduc la înrăutăţirea stabilităţii lor şi micşorarea vitezei semnalelor prin căile de conducere.

La pacienţii cu dereglări centrale a sistemului de control locomotor repartizarea integrală a densităţii spectrale sumare a oscilaţiilor efortului reprezintă o curbă ce creşte nemonoton în limitele de frecvenţă 0-15 Hz odată cu mărirea efortului voluntar. Comparativ cu persoanele sănătoase este mărită valoarea absolută a puterii sumare a spectrului. Este caracteristic creşterea activităţii spectrale în limitele de frecvenţă de 4-7 Hz, care depăşeşte activitatea în diapazonul 8-12 Hz şi devine comparabilă sau depăşeşte activitatea în diapazonul 0-2 Hz (de la caz la caz, în dependenţă de specificul şi gradul lezării structurilor responsabile de reglarea posturii şi locomoţiei).

La pacienţii cu boala Parkinson, forma tremblantă se înregistrează un nivel ridicat al activităţii ciclice în tot diapazonul de frecvenţe de 0-15 Hz, care semnificativ depăşeşte activitatea ciclică la persoanele sănătoase (p<0,05). Pe acest fondal se evidenţiază vârfuri pronunţate a densităţii spectrale în diapazonul 5-7 Hz, care, după amplitudine, depăşesc densitatea spectrală a componentului voluntar al oscilaţiilor din diapazonul 0-2 Hz. Acest raport se micşorează concomitent cu mărirea efortului voluntar, deoarece creşterea activităţii eferente în tractul piramidal diminuează influenţa structurilor ganglionilor bazali asupra nivelului segmentar al sistemului de control locomotor.

În loturile de pacienţii cu forma tremblantă a bolii Parkinson şi tremor esenţial amplitudinea densităţii spectrale în diapazonul 2-13 Hz depăşeşte considerabil nivelul 0,01 al valorilor densităţii (în scara logaritmică) (p<0,01), iar valorile indicilor componentului involuntar al reglării motorii depăşesc semnificativ valorile densităţii spectrale în limita 0-1,5 Hz ce corespunde controlului voluntar (p<0,01).

În lotul de pacienţii cu forma akinetico-rigidă a bolii Parkinson indicii densităţii spectrale în intervalul 2-13 Hz nu depăşesc nivelul de 0.001 (p<0,05). Diapazonul oscilaţiilor în care valorile densităţii spectrale se modifică semnificativ în dependenţă de mărimea efortului izometric este limitat de frecvenţa maximală 13 Hz. Densitatea spectrală în diapazonul 0-2 Hz corespunde în general intervalului de 0,1-1 al valorilor densităţii spectrale ( în scară logaritmică) (p<0,05).

Studiul arată că componenţii spectrului sunt supuşi influenţelor modulatorii prin căile exteroceptive (vizuale şi tactile în cazul nostru), dar ele sunt mai puţin evidente în comparaţie cu influenţa modulatorie la nivel segmentar a focarelor patologice din structurile subcorticale ale sistemului de control locomotor.

Analiza datelor obţinute ne permite să divizăm diapazonul de frecvenţe 0-15 Hz a oscilaţiilor efortului izometric în limitele de 0-2, 2-4, 4-8, 8-15 Hz, în care parametrii componenţilor spectrali corelează cu gradul şi particularităţile lezării structurilor centrale ale sistemului de control locomotor şi cu specificul testelor funcţionale folosite.

Deşi fiecare pacient are caracteristici proprii ale amplitudinii şi frecvenţei oscilaţiilor efortului izometric (caracteristici proprii a tremorului patologic), analiza lor este importantă atât pentru a înţelege rolul structurilor creierului în procesele de control a mişcărilor, cât şi pentru clinică în aspectul depistării precoce şi diagnosticului diferenţial a dereglărilor motorii, corecţiei şi optimizării tratamentului medicamentos.

Cuprins


CAPITOLUL I. Revista literaturii
  • 1.1 Conceptele moderne referitoare la mecanismele neurale ale tremorului
  • 1.2 Metode de înregistrare a tremorului
  • 1.3 Diagnosticul şi clasificarea tremorului.
  • 1.4 Sindroame de tremor

CAPITOLUL II. Subiecţi şi metode
  • 2.1 Caracteristica materialului clinic
  • 2.2 Tenzotremorometria computerizată - metodă de apreciere cantitativă şi calitativă a tremorului

CAPITOLUL III. Rezultatele studiului propriu
  • 3.1 Caracteristica componentului voluntar şi involuntar (analogic tremorului) al oscilaţiilor efortului izometric în dependenţă de valoarea lui la persoane fără dereglări a sistemului de control locomotor
  • 3.2 Corelaţiile dintre parametrii oscilaţiilor efortului izometric, valorile şi durata efortului şi modificările de vârstă a lor la persoane sănătoase
  • 3.3 Caracteristica oscilaţiilor efortului izometric în dependenţă de valoarea lui la pacienţi cu dereglări centrale a sistemului de control locomotor
  • 3.4 Evaluarea informativităţii diagnostice şi terapeutice a modificărilor parametrilor efortului izometric ce survin sub influenţa tratamentului medicamentos.