română | русский | english

Autor: Elina Pelin Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.14 - Oncologie şi radioterapie Anul: 2006 Conducător ştiinţific: Vasile Lutan doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 5 iulie 2006 în CSS şi aprobată de CNAA pe 28 septembrie 2006 Autoreferat – 0.35 Mb / în română Teza CZU [612.43+612.627+612.63] (07) 2.00 Mb / în română 134 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

În experienţele efectuate pe 164 şobolani-femele albi de laborator cu masa corporală de 160-180g a fost studiată topografia, morfologia şi histofiziologia, proprietăţile biochimice şi reactivitatea la stimuli hormonali a unor celule apartenente la sistemului endocrin difuz uterin (serotoninocite şi mastocite) în repausul estral, estrus, gestaţie şi perioada post-partum. În rezultatul investigaţiilor s-a constatat, că în uter există o populaţie numeroasă de celule SED, reprezentată prin celulele, care conţin serotonină şi prin mastocite.

Populaţia celulelor, care conţin serotonină este repartizată predominant în endometriul funcţional, de regulă, formează numeroase grupe, forma obişnuită a celulelor este ovală sau rotundă. Celulele SED endometriale demonstrează proprietăţi specifice: conţin în citoplasmă granule cu fluorescenţă specifică ce înmagazinează serotonina, au capacitatea de a capta predecesori serotoninei (triptofanul şi 5-hidroxitriptofanul) şi de a sintetiza din aceştea serotonina.

Toate aceste date atestă apartenenţa acestor celule la sistemul SED uterin. Celule asemănătoare şi cu propriertăţi similare s-au depistat şi în miometriu, însă numărul lor este cu mult mai mic.

Celulele SED posedă capacitatea de secreţie, principalul mecanism fiind, probabil, exocitoza cu degranularea celulelor şi expulzarea granulelor serotoninice în spaţiul intercelular. În miometriu populaţia celulelor SED este mai puţin numeroasă, celulele sunt situate predominant perivascular, demonstrează aceleaşi proprietăţi ca şi cele din endometriu, însă, toate procesele celulare (sinteza, acumularea şi secreţia serotoninei) sunt mai puţin pronunţate. Estrusul se caracterizează prin micşorarea numerică a populaţiei celulelor SED în endometriu, reducerea numărului de granule serotoninice intracelulare şi a intensităţii fluorescenţei acestora, dar cu păstrarea constantă a numărului granulelor extracelulare. Aceste date indică faptul, că micşorarea conţinutului de serotonină uterină în estrus este cauzată, predominant, de încetinurea proceselor de sinteză şi acumulare a acestei amine şi mai puţin cu intensificarea secreţiei celulare. Similaritatea modificărilor proceselor serotoninice în endometriu la administrarea estrogenelor cu cele observate pe parcursul estrusului permite presupunerea, că în estrus aceste modificări sunt mediate de estrogene. În gestaţie a fost înregistrat cel mai jos conţinut de serotonină intracelulară şi cel mai scăzut indice serotoninic şi de secreţie, ceea ce indică intensitatea mică a proceselor sintetice şi secretorii. În involuţia post-partum a uterului au loc modificări fazice în endocrinocitele endometriale: în prima zi scade brusc populaţia de serotonincite endometriale ca rezultat al intensificării secreţiei serotoninei în travaliu; timp de 4 zile secreţia serotoninei predomină asupra sintezei şi acumulării intracelulare a acesteea; începând cu ziua a 4 creşte sinteza şi acumularea serotoninei intracelulare paralel cu scăderea secreţiei serotoninei până la revinirea acestor procese la valorile iniţiale către ziua a 15 post-partum. Populaţia de mastocite în uter este localizată, predominant, perivascular în miometriu, în timp ce în endometriu se înregistrează doar celule solitare.

În estrus densitatea mastocitelor miometriale scade comparativ cu repausul estral, iar indicele heparinic este puţin mai sporit decît în lotul martor; indicele secretor rămâne constant.

În perioada post-partum mastocitele uterine demonstrează modificări fazice: pe parcursul a primelor 3 zile postpartum se măreşte densitatea celulelor şi volumul acestora cu nivelul maxim către ziua a şasea; concomitent creşte şi secreţia histaminei în această perioadă.

Datele obţinute în actualul studiu atestă împortanţa sistemului endocrin difuz uterin, şi în special a serotoninei, în procesele fiziologice reproductive din uter.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Gheorghe Paladi
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Aurelia Crivoi
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova

 Teze

[...] Acte Normative