Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Reabilitarea medico-socială a pacienţilor cu cataractă secundară


Autor: Natalia Lupaşco
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.08 - Oftalmologie
Anul:2006
Conducător ştiinţific: Eugen Bendelic
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:

Statut

Teza a fost susţinută pe 6 septembrie 2006 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 26 octombrie 2006

Autoreferat

Adobe PDF document0.47 Mb / în română

Teza

CZU 617.741-004.1-021.5-08-036.82

Adobe PDF document 3.10 Mb / în română
108 pagini


Cuvinte Cheie

cataracta secundară, pseudofak, reabilitarea medico-socială, Nd:YAG-laser, deficienţe vizuale

Adnotare

Cataracta secundară (CS) prezintă una din complicaţiile tardive după extracţia extracapsulară a cataractei (EEC), ce produce deficienţe vizuale, reduce efectul funcţional al intervenţieichirurgicale şi dezadaptează pacientul din punct de vedere profesional şi social. După datele literaturii de specialitate CS apare la distanţă de la 3-4 săptămâni până la 5 ani postoperator, are o incidenţă de la 3,6% până la 87% cazuri. Manifestările clinico-morfologice ale afecţiunii sunt variabile. În pofida multitudinei măsurilor de profilaxie, singură metodă eficace de combatere a CS este tratamentul.

Studiul efectuat pe un lot de 160 de bolnavi cu CS a avut ca scop evaluarea complexă a deficienţelor vizuale la pacienţii cu CS, elaborarea tacticii tratamentului, individualizarea şi optimizarea acestuia, prognozarea ficacităţii funcţionale şi a riscului complicaţiilor, recuperarea medicală şi socială cât mai rapidă a pacienţilor.

Toţi bolnavii au fost examinaţi în complex utilizând metode tradiţionale şi tehnici speciale (autorefractokeratometria, ultrasonografia, flash-testul, perimetria cuantitativă, tonografia, ş.a.).

În urma studiului a fost constatat, că toţi bolnavii cu CS au prezentat AV redusă (0,19±0,01) comparativ cu valorile obţinute după EEC. Deficienţele vizuale au apărut mai precoce şi au fost mai importante la bolnavii cu CS de tip inflamator (capsulofibroză, membrană pupilară). În lipsă de PF tipul dominant al CS s-a manifestat prin prezenţa “perlelor” Elschnig (58,5% cazuri), în artifakie – capsulofibroză (70,1% cazuri). S-a studiat mecanismul distorsiunilor optice la pacienţii cu CS. Luînd în consideraţie originea acestora s-a întrodus noţiunea de “astigmatism capsular”.

După metoda de tratament pacienţii au fost distribuiţi în 2 loturi: Lotul I – 110 pacienţi (68,75% cazuri) – trataţi cu Nd:YAG-laser, lotul II – trataţi chirurgical (50 bolnavi – 31,25% cazuri) – a cuprins cazurile în lipsă de complianţă cu pacient, miopie forte în afakie, capsula posterioară deosebit de groasă (capsulofibroză gr. IV), indisponibilitatea echipamentului tehnic (Nd:YAG-laser).

Tratamentul (fie laser sau chirurgical) s-a efectuat în funcţie de tipul clinico-morfologic al CS:

După tratamentul CS funcţiile vizuale s-au ameliorat la toţi pacienţii incluşi în studiu.Examinarea multilaterală şi în complex a bolnavilor până şi după rezolvarea CS în termenii stabiliţi, prelucrarea statistică a datelor obţinute a permis de a prognoza eficacitatea funcţională precoce şi riscul complicaţiilor după tratament. În prezenţa patologiei oculare asociate CS efectul vizual al tratamentului CS este umbrit în 74,29% cazuri în funcţie de tipul şi severitatea maladiilor concomitente.

Tratamentul Nd: YAG-laser al CS s-a dovedit a fi eficace, mini-invaziv, modern, se poate efectua în condiţii de ambulator, contribuie la recuperarea rapidă şi precoce a pacienţilor. Astfel, la 103 1 zi după tratament AV a atins valori 0,4-1,0 la majoritatea pacienţilor (87 bolnavi – 79,1% cazuri). Pentru a minimaliza nocivitatea energiei laser s-a propus tratament complex cu preparatul antioxidant “Aevit” în perioada postlaser. În grupul bolnavilor trataţi chirurgical AV a fost 0,1-0,7 la 1 zi postoperator la 46 persoane (92% cazuri).

Cuprins


CAPITOLUL I. Cataracta secundară: aspecte clinico-patogenetice, profilaxie şi tratament (Reviul literaturii)
  • 1.1. Etiopatogenia cataractei secundare
  • 1.2. Profilaxia şi tratamentul cataractei secundare
  • 1.3. Complicaţiile tratamentului Nd:YAG-laser al cataractei secundare

CAPITOLUL II. Material şi metode de investigaţii şi tratament

  • 2.1. Caracteristica generală şi clinică a pacienţilor incluşi în studiu…
  • 2.2. Metodele de examinare a pacienţilor cu cataractă secundară
  • 2.3. Metodele de tratament ale cataractei secundare

CAPITOLUL III. Rezultatele tratamentului pacienţilor cu cataractă secundară

  • 3.1 Conduita tratamentului pacienţilor cu cataractă secundară
  • 3.2. Dinamica funcţiilor vizuale la pacienţii incluşi în studiu
  • 3.3. Prognozarea eficacităţii funcţionale a tratamentului cataractei secundare
  • 3.4. Modificările refracţiei oculare la pacienţii trataţi pentru cataracta secundară
  • 3.5. Dinamica modificărilor ultrasonografice la pacienţi trataţi pentru cataracta secundară
  • 3.5.1. Dinamica incidenţei opacifierilor flotante în vitros
  • 3.5.2. Dinamica incidenţei îngroşării coroidei
  • 3.6. Complicaţiile tratamentului laser şi chirurgical al cataractei secundare
  • 3.6.1. Complicaţiile intraoperatorii
  • 3.6.2. Complicaţiile postoperatorii şi prognozarea uveitei după tratamentul
  • cataractei secundare

CAPITOLUL IV. Discuţii