|
StatutTeza a fost susţinută pe 13 septembrie 2006 în CSSşi aprobată de CNAA pe 26 octombrie 2006 Autoreferat![]() TezaCZU 615.322+615.4+615.244
|
Teza în cauză vizează studiul complex al speciei Chelidonium majus L, fam. Papaveraceae (Rostopască) în vederea elaborării metodelor de dozare a alcaloizilor în produsele vegetale şi extractive, formulării şi optimizării tehnologiei formelor farmaceutice cu conţinut standardizat de alcaloizi, elaborarea Documentelor Analitice de Normare a calităţii.
Folosind metoda HPLC de dozare a alcaloizilor, care în plantă se conţin până la 30, a dat posibilitatea de a evidenţia 2 alcaloizi principali, coptizina şi chelidonina. A fost elaborată metoda rapidă şi exactă de dozare a coptizinei în părţi aeriene, rădăcini şi produse extractive obţinute din rostopască. Cel mai ridicat conţinut de coptizină şi chelidonină se determină în tinctură, preparată pe etanol de 70%.
Pentru dozarea coptizinei în produsele vegetale şi extractive se propune o nouă varianta de cromatografie în fază lichidă de înaltă performanţă (HPLC). Conţinutul de coptizină în produsele vegetale îl constituie: 0,49 % în părţi aeriene şi 0,58 % în rădăcini, cea ce este de 2-3 ori mai ridicat decât conform rezultatelor obţinute cu metoda farmacopeică (0,2%). A fost studiată cinetica şi plenitudinea extragerii coptizinei din Chelidonii herba.
Pentru extracţia coptizinei din Chelidonii herba se recomandă metoda de repercolare Squibb, fără umectarea preventivă a produsului vegetal, fiind mai eficientă şi se poate obţine un randament al coptizinei până la 60%.
S-a studiat dinamica acumulării coptizinei şi chelidoninei în părţile aeriene, rădăcini şi seminţe de rostopască, colectate la fazele de butonizare, prima şi a doua înflorire, prima şi a doua fructificare. Se determină acumulări constante de coptizină în cantităţi ce depăşesc cu mult cantităţile de chelidonină.Rezultatele obţinute confirmă datele din ultimii ani care constată că alcaloidul principal din rostopască. este coptizina şi nu chelidonina cum se considera până acum. Coptizina în planta proaspătă, preponderent, se află sub formă de 8-oxocoptizină, care în procesul de uscare şi prelucrare a produsului vegetal trece în coptizină, date confirmate de noi experimental. Prima fază de fructificare se recomandă ca fază de colectare a produsului vegetal în calitate de materie primă pentru obţinerea produselor farmaceutice cu conţinut de coptizină.
A fost propusă metoda de obţinere a sucului proaspăt standardizat din Chelidonium majus L. folosind alcool etilic 96% în părţi egale, care contribuie la un conţinut mai ridicat de coptizină .
Au fost obţinute 7 formule de hidrogeluri pe bază de HPMC, Carbopol 940 cu conţinut de suc proaspăt standardizat. Studiul reologic a demonstrat că gelurile prezintă sisteme tixotrope cu curgere plastică non-Newtoniană, dependentă de timp.
Folosind metoda de planificare a experienţelor cu ajutorul programului computerizat „MODDE 7” a fost optimizată compoziţia capsulelor operculate cu conţinut de suc proaspăt standardizat.
S-au efectuat cercetări de preformulare şi formulare a comprimatelor de tip matriţă cu conţinut de suc proaspăt standardizat în vederea controlului cedării coptizinei.
A fost cercetată activitatea antimicrobiană şi antifungică, cât şi acţiunea citotoxică a sucului proaspăt şi extractului fluid de rostopască.
Pentru prima dată s-a determinat DL50 pentru sucul proaspăt de rostopască, recalculat la coptizină, efectuat pe şoricei şi şobolani, fiind respectiv de 24,82 şi 24,79 mg/kg.
Au fost elaborate DAN şi DTN la următoarele produse farmaceutice: tinctură de rostopască, extract fluid de rostopască, rostopască capsule, rostopască comprimate şi suc de rostopască standardizat. Aceste preparate au fost implementate în „faza pilot” la: S.R.L. „NeoGalenaFarm”, „Farmaco” S.A. şi ÎCS „Eurofarmaco” S.A.