Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2017 / iulie /

Potenţialul biologic al genofondului Solanum lycopersicum L. şi valorificarea acestuia în ameliorarea caracterelor prețioase


Autor: Mihnea Nadejda
Gradul:doctor habilitat în biologie
Specialitatea: 06.01.05 - Ameliorarea şi producerea seminţelor
Anul:2018
Conducător ştiinţific: Galina Lupaşcu
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Genetica, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
Consultant ştiinţific: Vasile Botnari
doctor habilitat, conferenţiar cercetător
Instituţia: Institutul de Genetica, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor

Statut

Teza a fost susţinută pe 21 iulie 2017 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 11 mai 2018

Autoreferat

Adobe PDF document – 1.31 Mb / în română

Teza

CZU 635.64:631.52 (478) (043.2)

Adobe PDF document 16.00 Mb / în română
353 pagini

Cuvinte Cheie

tomate, genofond, ameliorare, caractere cantitative şi calitative, temperatură joasă, secetă, boli fungice, rezistență, dominanţă, interacţiuni genice

Adnotare

Domeniul de studiu: Ameliorarea și producerea semințelor.

Scopul lucrării: elucidarea bazei genetice a caracterelor valoroase la tomate (Solanum lycopersicum L.), crearea soiurilor şi liniilor adaptate la condiţiile pedoclimatice ale Republicii Moldova.

Obiective: evaluarea germoplasmei Solanum lycopersicum L. în baza variabilităţii fenotipice a caracterelor morfobiologice și agronomice, şi fondarea colecţiilor de forme cu caractere valoroase; analiza rezistenţei sporofitului şi gametofitului la temperaturi stresante la formele de perspectivă de tomate şi stabilirea determinismului genetic al acestora; determinarea bazei genetice a caracterelor de rezistenţă la factorii abiotici, productivitate şi calitate (morfobiologică şi biochimică) la tomate şi identificarea combinaţiilor hibride de perspectivă; analiza particularităţilor de reacţie a formelor de tomate cu indici morfobiologici, agronomici, biochimici valoroşi la factori termici stresanţi şi patogeni fungici (Alternaria spp., Fusarium spp.) şi evidențierea genotipurilor cu caractere preţioase complexe.

Noutatea ştiinţifică şi originalitatea lucrării: studiul multilateral al genofondului de tomate Solanum lycopersicum L. în condiţiile Republicii Moldova, a permis elucidarea potenţialului biologic sub aspectul variabilităţii însuşirilor de productivitate, calitate morfologică şi biochimică a fructelor, perioadelor interfazice, rezistenţei la frig, arşiţă, unele maladii fungice; s-a constatat că totalitatea de genotipuri de tomate din colecţia fondată cu asemenea gene valoroase ca u (uniform ripening), j (jointless), d (dwarf), deosebit de importante în controlul coacerii uniforme a fructului, desprinderii acestuia de pedicel și tipului determinat de creștere a plantei, prezintă o variabilitate importantă pentru diverse caractere cantitative, ceea ce oferă evidente oportunităţi de asociere reuşită a acestor gene cu însuşirile solicitate; s-a stabilit că efectele de epistazie duplicată sau complementară, de care depinde durata procesului de selecţie se manifestă diferenţiat, funcţie de combinaţie şi caracterul biologic sau agronomic al tomatelor.

Rezultatele principial noi pentru ştiinţă şi practică obţinute. În baza studiului multilateral al unui genofond de 800 genotipuri de tomate S. lycopersicum pe durata mai multor ani, a fost stabilită variabilitatea diferențiată a diverselor caractere morfobiologice și agronomice prețioase, în diferite condiții ambientale ceea ce a contribuit la valorificarea reușită a potențialului biologic al acestuia. Prin identificarea factorilor genetici ce controlează asemenea însușiri valoroase ca productivitatea, calitatea, rezistența la factori biotici și abiotici nefavorabili a fost elaborată pentru prima dată fundamentarea științifică a procesului de ameliorare la tomate în vederea direcționării caracterelor menționate și convergenței reușite a acestora cu gene de importanță biologică și agronomică (uniform ripening - u, jointless – j, dwarf – d), fapt care a contribuit la crearea noilor linii şi soiuri performante, omologate în Republica Moldova și peste hotare.

Semnificaţia teoretică. Prin calculul coeficientului de regresie multiplă β în ceea ce priveşte aportul formelor parentale la formarea rezistenţei plantulelor hibride F1 de tomate la temperatură înaltă (+43ºC), s-a constatat că rezistenţa sporofitului de tomate la stresul termic este determinată, în special, de genitorul matern; s-a stabilit că la formarea fenotipului caracterelor cantitative de productivitate şi morfobiologice, majoritatea combinaţiilor de tomate au manifestat epistazii duplicate, ceea ce denotă că fenomenul de reglare a nivelului acestora are loc prin orientarea diferită a acţiunilor dominante şi interacţinulor epistatice dominant x dominante; perioada interfazică la tomate apariţia plantulelor în masă – începutul înfloririi este controlată de factorii de supradominanţă negativă, iar între gradul de dominaţie a perioadei de vegetaţie şi a perioadei intefazice apariţia plantulelor în masă – începutul înfloririi există dependenţă înaltă.

Valoarea aplicativă: a fost fondată o colecție de tomate care include circa 800 soiuri și forme ce oferă oportunităţi largi pentru ameliorarea genetică a tomatelor; s-au creat 11 soiuri de tomate cu înalţi indicatori de producţie, calitate, rezistenţă la factori de temperatură nefavorabili și maladii fungice, 10 din acestea fiind omologate în Republica Moldova, iar 3 – concomitent în Belarus, şi incluse în bazele de date ale Institutului de Fitotehnie “N.Vavilov” (Sankt-Petersburg); au fost obținute 8 brevete pentru soi de plantă; s-au creat genotipuri - hibrizi, linii, soiuri care datorită însuşirilor valoroase complexe pot servi ca material iniţial la ameliorarea tomatelor în programele ulterioare.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice: soiurile de diferită origine ecologo-geografică cu caractere valoroase, rezistente la factori biotici şi abiotici nefavorabili au fost incluse în programele naţionale de ameliorare în vederea obţinerii soiurilor noi şi se utilizează în unele laboratoare ale IGFPP al AŞM, în România, fiind totodată implementate în diferite asociații de producere și gospodării individuale.

Cuprins


INTRODUCERE

    1. CERCETĂRI CONTEMPORANE CU PRIVIRE LA AMELIORAREA REZISTENȚEI, PRODUCTIVITĂȚII ŞI CALITĂŢII TOMATELOR (SOLANUM LYCOPERSICUM L.)
  • 1.1. Importanța economică, răspândirea, sistematica, scurt istoric al culturii tomatelor. Rolul materialului inițial în ameliorarea tomatelor
  • 1.2. Bazele genetice ale controlului caracterelor cantitative la plante
  • 1.3. Rezistența tomatelor la factori abiotici nefavorabili
  • 1.4. Rezistența tomatelor la maladii
  • 1.5. Concluzii la capitolul 1

2. MATERIAL ŞI METODE

  • 2.1. Obiectul de studiu şi condiţiile de efectuare a cercetărilor
  • 2.2. Determinarea reacției plantelor de tomate la temperaturi înalte, temperaturi joase pozitive și patogenii fungici în condiţii de laborator şi de câmp; calității fructelor. Analiza genetico-statistică a datelor
  • 2.3. Concluzii la capitolul 2

3. VARIABILITATEA FENOTIPICĂ A CARACTERELOR CANTITATIVE ȘI CALITATIVE LA TOMATE. FONDAREA ŞI EVALUAREA COLECŢIILOR DE TOMATE CU ÎNSUȘIRI VALOROASE

  • 3.1. Variabilitatea perioadelor interfazice la tomate
  • 3.2. Variabilitatea unor caractere morfologice ale plantei și fructului de tomate
  • 3.3. Variabilitatea caracterului de rezistenţă la arşiţă și temperaturi joase pozitive la populaţiile și liniile de tomate de diferită origine
  • 3.4. Evaluarea genofondului tomatelor de cultură, purtătoare ale genei u (uniform ripening)
  • 3.5. Evaluarea genofondului tomatelor de cultură, purtătoare ale genei j (jointless)
  • 3.6. Valoarea genetico-ameliorativă a formelor de tomate purtătoare ale genei d (dwarf)
  • 3.7. Concluzii la capitolul 3

4. DETERMINISMUL GENETIC AL REZISTENŢEI LA FACTORII NEFAVORABILI DE MEDIU, CARACTERELOR DE PRODUCTIVITATE ȘI CALITATE LA GENOTIPURILE DE SOLANUM LYCOPERSICUM L.

  • 4.1. Heritabilitatea rezistenţei genotipurilor de tomate la temperaturi înalte ale aerului (arşiţă)
  • 4.2. Determinismul genetic al rezistenţei genotipurilor de tomate la temperaturi scăzute pozitive ale aerului și precocității
  • 4.3. Variabilitatea caracterelor morfologice și de productivitate la tomate
  • 4.4. Efectele genice implicate în controlul caracterelor biologice și agronomice
  • 4.5. Heritabilitatea unor însușiri biologice și agronomice la tomate; caracteristici biochimice ale fructelor
  • 4.6. Concluzii la capitolul 4

5. GENOTIPURI DE PERSPECTIVĂ ŞI SOIURI OMOLOGATE DE TOMATE CU CARACTERE AGRONOMIC VALOROASE

  • 5.1. Screening-ul genotipurilor și liniilor de perspectivă de tomate în baza caracterelor de rezistenţă şi productivitate
  • 5.2. Identificarea genotipurilor de tomate cu rezistenţă sporită la patogenii Fusarium spp., Alternaria spp. (condiţii controlate și de câmp) și productivitate înaltă
  • 5.2.1. Reacția hibrizilor reciproci F4, liniilor și soiurilor create de tomate la filtratele de cultură Fusarium spp. și Alternaria alternata
  • 5.2.2. Rezistența plantelor de tomate la alternarioză și fuzarioză radiculară în condiţii naturale
  • 5.3. Caracteristica soiurilor create în baza indicilor morfologici, de productivitate, rezistență, calitate a fructelor și eficiența lor economică
  • 5.4. Concluzii la capitolul 5

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI PRACTICE