română | русский | english

Autor: Boris Gîlca Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.33 - Medicină socială şi management Anul: 2006 Conducător ştiinţific: Dumitru Tintiuc doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 11 octombrie 2006 în CSS şi aprobată de CNAA pe 21 decembrie 2006 Autoreferat – 0.45 Mb / în română Teza CZU 616-055.2-053.9:314:316.6 1.00 Mb / în română 117 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Unul din atributele esenţiale ale epocii pe care o parcurgem îl constituie creşterea continuă, absolută şi procentuală a persoanelor vârstnice în componenţa populaţiei. Acest important fenomen – fenomenul tranziţiei demografice se datorează modificărilor înregistrate de evoluţia indicatorilor de bază ai mişcării naturale a populaţiei – natalitatea şi mortalitatea – caracterizaţi printr-o tendinţă constantă de scădere. Fenomenul se caracterizează îndeosebi prin scăderea natalităţii şi fertilităţii – îmbătrânirea „de bază”, şi mai puţin prin creşterea duratei medii de viaţă – îmbătrânirea „de vârf”.

Numărul persoanelor în vârstă de peste 60 de ani pe întreg globul pământesc a crescut de la 200 de mln. în 1950 la circa 650 mln. persoane în 2005. În Republica Moldova, cota lor în 2002 constituia 21,6%, iar în 2050, conform prognozei, indicele va alcătui 28,3%. Femeile în structura populaţiei în etate reprezintă 63%. De remarcat că şi pe viitor această disproporţie dintre numărul bărbaţilor şi cel al femeilor se va menţine.

Pentru optimizarea proceselor ce ţin de organizarea asistenţei medico-sociale a persoanelor vârstnice, în special a femeilor în etate, este necesar de a efectua investigaţii speciale orientate spre descrierea tendinţelor demografice, determinarea factorilor social-igienici, economici şi medicali care influenţează sănătatea şi bunăstarea femeilor, a nivelului şi structurii morbidităţii, volumului serviciilor medico-sociale necesare, precum şi elaborarea măsurilor, argumentate ştiinţific, de realizare a principiilor de organizare a asistenţei persoanei vârstnice.

Scopul lucrării date este evaluarea aspectelor demografice, sociale şi medicale ale femeilor vârstnice (după vârsta de 60 de ani) în Republica Moldova.

Pentru atingerea scopului studiului au fost efectuate studii speciale privind determinarea tendinţelor şi particularităţilor demografice, a factorilor socio-economici ce influenţează sănătatea şi bunăstarea femeilor vârstnice, s-a studiat nivelul şi structura morbidităţii femeilor vârstnice, retrospectiv s-a cercetat sănătatea reproductivă cu o evaluare ulterioară a perioadei climacterice.

Rezultatele cercetării au permis evidenţierea particularităţi semnificative în ceea ce priveşte mediul de reşedinţă al femeilor, iar aprecierea sănătăţii femeilor este influenţată prioritar de vârstă, nivelul de asigurare materială, venitul lunar, angajarea în câmpul muncii, locul de trai şi gradul de informatizare, prezenţa maladiilor cronice, invaliditatea şi gradul de dependenţă faţă de alte persoane. Sănătatea femeilor vârstnice este influenţată de relaţiile cu copiii. În localităţile rurale, precum şi în cele urbane acest indice se caracterizează prin valori bune şi satisfăcătoare şi constituie respectiv 96,0% şi 88,2%.

Studierea nivelului şi structurii morbidităţii femeilor în vârstă de 60 de ani şi peste arată că starea sănătăţii lor se află într-o corelaţie directă cu vârsta şi se observă o predominanţă a maladiilor cronice şi degenerative. Această tendinţă conduce la concluzia că femeile în etate necesită o atenţie deosebită şi sub aspectul asistenţei medicale.

Cercetarea retrospectivă a sănătăţii reproductive a femeilor vârstnice a evidenţiat un nivel scăzut al cunoaşterii şi aplicării metodelor de planificare familială şi un procent mic de încheiere a primei gravidităţi cu naştere. Aceste date se pot răsfrânge negativ asupra sănătăţii reproductive a tinerei generaţii, copiilor femeilor studiate, care, în mare parte, se bazează pe experienţa de viaţă a părinţilor.

Concluziile cercetării pot fi apreciate drept un element fundamental pentru o strategie de politică sanitară, socială şi demografică, iar ameliorarea factorilor descrişi, în mare parte, este determinată de posibilităţile de a influenţa nivelul şi structura maladiilor şi îmbunătăţirea indicilor ce caracterizează nivelul bunăstarea femeii vârstnice.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Gheorghe Ciobanu
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Vasile Gheţău
  doctor habilitat, conferenţiar universitar

 Teze

[...] Acte Normative