Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Bazele ştiinţifice ale producerii merelor pentru industrializare în cultură repetată


Autor: Constantin Dadu
Gradul:doctor habilitat în agricultură
Specialitatea: 06.01.07 - Pomicultură
Anul:2007
Consultant ştiinţific: Vasile Babuc
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Instituţia: Institutul de Pomicultură
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 12 ianuarie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 1 martie 2007

Autoreferat

Adobe PDF document0.91 Mb / în română

Cuvinte Cheie

soi, portaltoi, „oboseala” solului, perioada de „odihnă” a solului, cultură repetată, compatibilitate în cultură repetată, prelucrare industrială a fructelor, distanţe de plantare a pomilor, sistem de conducere şi tăiere a pomilor, structura plantaţiei, estimare economică şi energetică

Adnotare

În zona de Centru a Republicii Moldova, pe parcursul anilor 1984 – 2003, s-a studiat: influenţa negativă a monoculturii multianuale a pomilor fructiferi asupra însuşirilor fizice, chimice, stării fitosanitare, fertilităţii solului, creşterii şi productivităţii pomilor. În ansamblu influenţa negativă a monoculturii multianuale a pomilor fructiferi asupra indicatorilor enumeraţi se integrează în noţiunea ştiinţifică „oboseala” solului. Au fost studiate metode care micşorează acţiunea negativă a „oboselii” solului, efectuate cercetări în domeniul înfiinţării plantaţiilor noi de măr destinate producerii merelor pentru industrializare în zonele fabricilor de conserve după defrişarea livezilor bătrîne, neutilizabile, cu valoarea de exploatare scăzută. S-a stabilit că monocultura îndelungată a plantelor pomicole duce la degradarea puternică a însuşirilor fizico-chimice ale solului, la diminuarea fertilităţii lui, înrăutăţirea stării fitosanitare, factori care acţionează extrem de negativ asupra creşterii şi fructificării pomilor tineri plantaţi.

S-a demonstrat posibilitatea de înfiinţare a plantaţiilor noi de măr după defrişarea celor bătrîne după o perioadă de „odihnă” a solului de: 4 – 5 ani după măr, 2 – 3 ani după păr, 1 – 2 ani după prun, cais, vişin, cireş. În această perioadă, pe terenurile respective trebuie de cultivat: lucernă, sparcetă, porumb, măzăriche cu ovăz, orz, rapiţă, ierburi perene. Aceste culturi de cîmp contribuie esenţial la îmbunătăţirea însuşirilor fizico-chimice şi fitosanitare ale solului. Au fost elaborate principiile de bază ale proiectării şi alcătuirii sortimentului modern, evidenţiate soiurile pretabile pentru producerea materiei prime destinate industrializării, care corespund cerinţelor tehnice şi tehnologice înaintate de întreprinderile de prelucrare, şi care alcătuiesc un conveier de recoltare şi livrare a producţiei destinate prelucrării ce asigură lucrul ritmic al acestor întreprinderi: 10 la sută soiuri de vară devreme; 15 la sută soiuri de vară tîrzii; 25 la sută soiuri de toamnă devreme; 50 la sută soiuri de toamnă tîrzii: amplasarea raţională a soiurilor în plantaţii.

Au fost elaborate şi propuse pentru transfer tehnologic elementele de bază ale tehnologiei de înfiinţare şi exploatare a livezilor de măr destinate producerii merelor pentru industrializare: formarea coroanei pomilor altoiţi pe portaltoiul M4, după sistemul semiaplatizat cu 4 şarpante şi ax central în formă de fus zvelt, pe portaltoiul MM106 – după sistemul semiaplatizat tip Ypsilon cu 4 şarpante şi centrul deschis; distanţa între rînduri 5 m, în rînd 3 m cu înclinarea şarpantelor de la direcţia rîndului 40 – 45o pentru asociaţiile soi-portaltoi cu vigoarea de creştere puternică, 2,5 m şi 55 – 60o – pentru cele cu vigoarea de creştere medie; 2 m şi 65 – 70o – pentru cele cu vigoarea de creştere slabă; formarea, tăierea şi menţinerea coroanelor de următoarele dimensiuni: la pomii altoiţi pe portaltoiul M4: înălţimea 3,0 – 3,6 m aplatizate într-un plan vertical cu lăţimea la baza coroanelor de 3,0 – 3,2 m, micşorîndu-se spre vîrf pînă la 1,0 – 1,2 m; la pomii altoiţi pe portaltoiul MM106: înălţimea 2,5 – 2,6 m amplasate în două planuri oblice în formă de „V” cu lăţimea la baza coroanelor 2,0 – 2,2 m, care spre vîrf se măreşte pînă la 2,8 – 3,0 m. Sortimentul propus şi tehnologia elaborată asigură intrarea livezilor pe rod economic la anul 3 – 4 după plantare, sporirea rapidă a productivităţii, care în medie la începutul perioadei de fructificare alcătuieşte 18,6 – 26,8 t/ha, recuperarea investiţiilor capitale la anul 5 – 6 după plantare, nivelul rentabilităţii în anii următori fiind de 74 -78 la sută.

Cuprins



CAPITOLUL 1.Realizări, probleme şi perspective în producerea merelor pentru industrializare
  • 1.1.Premisele economice ale prelucrării industriale a merelor
  • 1.2.Cerinţele industriei prelucrătoare faţă de mere ca materie primă
  • 1.3.Potenţialul chimico-tehnologic al merelor de soiurile incluse în componenţa sortimentului modern
  • 1.4.Performanţele obţinute în tehnologia de înfiinţare şi exploatare a plantaţiilor industriale
  • 1.5.Indicii optimi ai fertilităţii solului pentru cultura mărului
  • 1.6.Problemele înfiinţării plantaţiilor de măr în cultura repetată
  • 1.7.Tendinţele şi perspectivele în domeniul producerii merelor pentru industrializare

CAPITOLUL 2.Obiectele, metodele şi condiţiile efectuării cercetărilor
  • 2.1.Obiectele cercetărilor şi schemele experienţelor
  • 2.2.Metode de cercetare
  • 2.3.Caracteristica solurilor şi agrotehnica aplicată la sectoarele experimentale
  • 2.4.Condiţiile climaterice

CAPITOLUL 3.Evaluarea, ameliorarea şi utilizarea solului pentru înfiinţarea plantaţiilor de măr în cultura repetată
  • 3.1.Compoziţia structurală a solului
  • 3.2.Modificările densităţii aparente a solului în plantaţiile pomicole
  • 3.3.Umiditatea solului din livezi în dependenţă de regimul de întreţinere
  • 3.4.Microorganismele din solul livezelor tinere şi bătrîne
  • 3.5.Diminuarea humusului din solul plantaţiilor pomicole şi procedee de ameliorare
  • 3.6.Gradul de „obosire” a solului din livezi
  • 3.7.Influenţa „oboselii” solului asupra creşterii şi fructificării pomilor de măr
  • 3.7.1.Dimensiunile şi structura coroanelor
  • 3.7.2.Diametrul trunchiului95
  • 3.7.3.Lungimea medie a ramurilor anuale.98
  • 3.7.4.Suprafaţa foliară102
  • 3.7.5.Masa, lungimea rădăcinilor şi amplasarea lor în straturile de sol102
  • 3.7.6.Acumularea şi structura masei vegetale a pomilor
  • 3.7.7.Productivitatea pomilor
  • 3.7.8.Eficacitatea exploatării plantaţiilor pomicole în cultura repetată
  • 3.7.9.Resursa fructificării pomilor, determinarea timpului oportun de defrişare a plantaţiei

CAPITOLUL 4.Compatibilitatea mărului cu speciile pomicole şi elaborarea sistemului de rotaţie în cultura repetată

CAPITOLUL 5.Evaluarea soiurilor de măr pretabile pentru industrializare
  • 5.1.Indicatorii principali ai fructelor şi soiurilor de măr selectate pentru producţie destinată industrializării
  • 5.2.Vigoarea de creştere a pomilor şi productivitatea soiurilor
  • 5.3.Termenele de maturizare tehnică şi livrare a fructelor pentru prelucrarea industrială
  • 5.4.Principiile de bază ale proiectării sortimentului şi amplasării soiurilor în plantaţii

CAPITOLUL 6.Caracteristicile fitometrice ale pomilor, structurii ansamblului vegetal şi productivităţii plantaţiei producătoare de mere pentru industrializare
  • 6.1.Lungimea medie a ramurilor anuale
  • 6.2.Lungimea însumată a ramurilor anuale
  • 6.3.Diametrul trunchiului
  • 6.4.Suprafaţa foliară
  • 6.5.Dimensiunile pomilor
  • 6.6.Structura ansamblului vegetal al plantaţiei
  • 6.7.Productivitatea plantaţiilor
  • 6.8.Eficienţa economică şi energetica a procedeelor tehnologice elaborate
  • Sinteza rezultatelor obţinute.