Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Probleme sociale ale comportamentului delincvent în rândul tineretului (în baza investigaţiilor sociologice efectuate în Republica Moldova)


Autor: Mariana Buciuceanu
Gradul:doctor în sociologie
Specialitatea: 22.00.04 - Structură socială, instituţii şi procese sociale
Anul:2007
Conducător ştiinţific: Maria Bulgaru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 22 februarie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 19 aprilie 2007

Autoreferat

Adobe PDF document0.53 Mb / în română

Teza

CZU 316.624-053.6(043.3)

Adobe PDF document 1.71 Mb / în română
162 pagini


Cuvinte Cheie

devianţă, anomie socială, patologie socială, probleme sociale, ordine socială, dezorganizare, delincvenţă juvenilă, comportament deviant, personalitatea infractorului, criminalitate, resocializare, reintegrare socială, nonconformism, sistem motivaţional, reformă penală, sistem sancţional-penal, justiţie juvenilă, justiţie restaurativă, probaţiune, stereotip, conştiinţă socială etc.

Adnotare

Lucrarea reprezintă o investigaţie sociologică interdisciplinară complexă şi pune în actualitate problemele legate de fenomenul delincvenţei şi a consecinţelor negative rezultate din manifestările comportamentale delincvente a generaţiei tinere care înregistrează proporţii inacceptabile pentru societatea noastră. Baza teoretică are drept suport realizările ştiinţifice în domeniu de peste hotare şi din republică. Drept bază empirică au servit rezultatele studiilor sociologice interdisciplinare în dinamică realizate de către autor la nivel naţional.

În Introducere se fundamentează actualitatea temei, se determină obiectul şi subiectul cercetării, se precizează scopul, obiectivele studiului, precum şi suportul lui metodologic, se estimează gradul de investigare a problemei, se argumentează inovaţia ştiinţifică şi importanţa teoretică şi practică a lucrării, se indică structura şi volumul tezei, cuvintele-cheie.

În Capitolul I Fundamente teoretice în cercetarea delincvenţei, este integrat aspectul teoretico-metodologic al lucrării: sunt sintetizate şi comparate teoriile despre devianţă şi formele ei, în special delincvenţa contingentului tânăr, sunt relevate interferenţele şi delimitările binoamelor conceptuale normal / deviant (sau patologic), ordine socială / dezordine socială, raţional / iraţional etc. Se delimitează specificul metodologiei de cercetare şi evaluare social-cauzală al comportamentului delincvent juvenil, important fiind şi portretul tineretului autohton reflectat prin caracteristicile, problemele şi orientările sale la etapa actuală.

În Capitolul II Aspecte socio-psihologice ale devierilor comportamentale normativ-morale ale tineretului, sunt relevate aspectele etiologice ale delincvenţei juvenile şi rezonanţa implementării ei în comportamentul tinerilor de astăzi – constatări în baza demersurilor empirice realizate în mediul delincvenţilor tineri deţinuţi în penitenciarele republicii. Este delimitat mecanismul motivaţional şi modelele comportamentale specifice tinerilor delincvenţi. Este examinat sistemul naţional de resocializare al delincvenţilor tineri, eficacitatea acestuia în realizarea finalităţii sale: reorientarea personalităţii delincvente în favoarea normelor sociale, morale şi juridice.

În Capitolul III Modalităţi socio-juridice de control şi diminuare a delincvenţei juvenile în Republica Moldova, este prezentată sinteza analitică a studiilor sociologice realizate în republică la nivel naţional. Este notabilă elucidarea conexiunii care există între factorii sociali-determinanţi, delict, reacţia socială şi măsurile de prevenire şi control. Prin metode obiective şi subiective sunt evaluate politicile de control social şi eficienţa acestora în diminuarea delincvenţei segmentului tânăr al populaţiei. Accentele investigative sunt puse şi pe examinarea percepţiei tinerilor faţă de problematica delincvenţei; determinarea prejudecăţilor sociale, atitudinale şi comportamentale faţă de contingentul delictual, fundamentarea locului şi rolul publicului în implementarea justiţiei restaurative. Sunt supuse studiului cantitativ-calitativ modalităţile de reflectare şi mediatizare, în presa scrisă naţională, a problematicii delincvenţei şi respectiv a delincvenţei juvenile, nivelul de sensibilizare a publicului în conştientizarea gravităţii fenomenului studiat.

În baza studiului teoretico-empiric multiaspectual sunt trase concluzii şi elaborate recomandări în vederea optimizării politicii de prevenire şi combatere a comportamentului delictual din rândul tinerilor.

Cuprins



CAPITOLUL I Fundamente teoretice în cercetarea delincvenţei
  • 1.1. Dinamica interpretărilor metodologico-conceptualiste asupra devianţei: interferenţe şi delimitări
  • 1.2. Specificul metodologiei sociologice de studiere şi evaluare social-cauzală al comportamentului delincvent în rândul tineretului
  • 1.3. Tineretul Republicii Moldova la etapa actuală: caracteristici, probleme şi orientări

CAPITOLUL II Aspecte socio-psihologice ale devierilor comportamentale normativ-morale ale tineretului
  • 2.1. Delincvenţa juvenilă: factorii sociali-determinanţi în preluarea şi extinderea conduitei delincvente printre tineri
  • 2.2. Modele comportamentale ale personalităţii infractorului: caracteristici specifice delincvenţilor tineri
  • 2.3. Particularităţi şi probleme ale procesului de resocializarea al delincvenţilor

CAPITOLUL III Modalităţi socio-juridice de control şi diminuare a delincvenţei juvenile în Republica Moldova
  • 3.1. Caracteristici ale tendinţelor anomice în Republica Moldova
  • 3.2. Politici de control social şi eficienţa acestora în diminuarea delincvenţei segmentului tânăr al populaţiei
  • 3.3. Aspecte ale fenomenului delincvenţei reflectate în presa naţională scrisă
  • 3.4. Problematica delincvenţei în percepţia tinerilor. Atitudini şi stereotipuri faţă de persoanele judiciarizate