română | русский | english

Paşaportul specialităţii:

Formula specialităţii
Structura socială, instituţiile şi procesele sociale reprezintă domeniul ştiinţei sociologice, care se ocupă de cercetarea teoriei generale a socialului, cuprinzând sistemul social, acţiunea socială, organizarea socială, comportamentul social; precum şi de studierea subsistemelor societăţii globale, incluzând sociologia familiei, politică, a vieţii spirituale, a delincvenţei, urban-rurală, culturii, educaţiei, a personalităţii, a relaţiilor interetnice.

Sferele de cercetare

• Familia în societatea contemporană: schimbări de modele, tendinţe de interacţiune reciprocă;
• Semnificaţia şi rolul instituţiei familiale în viaţa socială şi formarea tinerii generaţii;
• Probleme sociale generate de schimbările în comportamentele demografice şi familiale;
• Servicii de sprijinire a familiei şi copilului în Republica Moldova. Cadrul teoretic de interpretare a dificultăţilor şi crizelor familiale; Violenţa domestică; Abuzul asupra copilului; etc.
• Adopţie şi plasament familial: reglementări şi proceduri; roluri şi responsabilităţi; rolul asistentului social în procedura adopţiei; fazele procedurii de adopţie;
• Ocrotirea rezidenţială în Republica Moldova. Cauzele şi efectele instituţionalizării asupra copilului;
• Protecţia socială a familiei şi populaţiei;
• Evoluţia ştiinţei sociologice la nivel naţional şi internaţional;
• Devenirea asistenţei sociale ca ştiinţă;
• Asistenţa socială în sistemul cunoaşterii ştiinţifice;
• Rolul culturii în socializarea tinerii generaţii şi în constituirea comportamentului axiologic; specificul culturii naţionale şi integrarea ei în cultura mondială;
• Impactul mass-media asupra formării opiniei publice;
• Comunicarea ca proces social; stiluri de comunicare şi tipuri de limbaj;
• Creativitatea organizaţională şi sensul inovaţiei manageriale;
• Rolul procesului educaţional în devenirea personalităţii;
• Personalitatea – determinant major în asistenţa socială; Perspective asupra formării personalităţii; trăsăturile de personalitate: tipuri şi constructe;
• Agenţi şi factori sociali de formare a personalităţii umane;
• Identificarea şi evaluarea disfuncţiilor ce se manifestă la nivelul comportamentului actorilor sociali şi al societăţii în ansamblu;
• Formarea atitudinii nondiscriminatorii faţă de grupurile social-discriminate şi marginalizate;
• Comunităţile umane teritoriale: forme de constituire şi evoluţie; dezvoltarea comunităţii;
• Dezvoltarea comunitară – o nouă strategie de creare a bunăstării;
• Rolul populaţiei în strategia dezvoltării social-economice a ţării; metode de studiere a populaţiei (transversale şi longitudinale);
• Probleme sociale globale regionale şi naţionale ale contemporaneităţii;
• Ecologie socială şi durabilitate în dezvoltarea societăţilor umane;
• Aspecte sociale ale vieţii, activităţii politice şi al comportamentului politic, socializarea politică, cultura politică;
• Modernism şi conservatism în cadrul noilor mişcări sociale şi religioase;
• Stratificare şi mobilitate socială;
• Deontologia profesională în Sociologie şi Asistenţa socială. Valori, principii şi norme ale acţiunii în sociologie şi asistenţa socială;
• Managementul asistenţei sociale; Coordonarea activităţilor de asistenţă socială. Programe de asistenţă socială.
• Modele teoretice şi practice de organizare a sistemului de asistenţă socială pe plan internaţional;
• Conceptul de bunăstare şi calitate a vieţii. Bunăstarea colectivă şi individuală;
• Indicatori sociali ai calităţii vieţii;
• Sisteme de securitate socială în ţările dezvoltate: tipologii;
• Modele ale statului bunăstării. Statul bunăstării fundat pe economia de piaţă;
• Politici sociale europene;
• Politica socială şi asistenţa socială;
• Politici sociale comparate în domeniul familiei şi copilului;
• Devenirea asistenţei sociale ca ştiinţă;
• Asistenţa socială şi probleme ale dezvoltării sociale;
• Sistemul asistenţei sociale: obiective şi funcţii; servicii de asistenţă socială;
• Organizarea şi funcţionarea sistemului de asistenţă socială în Republica Moldova;
• Particularităţile funcţionării asistenţei sociale în diverse sfere ale vieţii societăţii (sistemul educaţiei, deservirii sociale, ocrotirii sănătăţii, în penitenciare, zonele urbane, rurale, mediile multietnice etc.);
• Poziţia şi rolul diverselor grupuri sociale în contextul structurii sociale;
• Forme de integrare socială a tineretului;
• Specificul asistenţei sociale acordate diferitor grupuri de populaţie (familie şi copil, tineret, persoane în etate, persoane cu dizabilităţi, persoane dependente de drog, infectate HIV/SIDA, persoane în conflict cu legea etc.);
• Metode, tehnici şi procedee de cercetare sociologică a faptelor, proceselor şi fenomenelor sociale;
• Metode şi tehnici de lucru cu beneficiarii asistenţei sociale;
• Asistenţa şi protecţia socială la nivelul pieţei muncii în Republica Moldova. Servicii de asistenţă şi protecţie socială la nivelul pieţei muncii. Politici de combatere a şomajului;
• Asistenţa socială a persoanelor în conflict cu legea: perspective socio-juridice şi asistenţiale;
• Rolul ONG-urilor în dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială.

VI. Delimitările de specialităţile adiacente

Soluţionarea obiectivelor stabilite în investigaţiile ştiinţifice la specialitatea 22.00.04 necesită intersectarea perspectivelor ştiinţifice de cercetare a socialului cu domeniile: economie, istorie, psihologie, etnologie, asistenţă socială, filosofie, jurnalism. Totuşi perspectiva sociologică reprezintă liantul care asigură sistematicitate în abordarea ştiinţifică.

• Sociologie şi istorie
Istoria şi sociologia studiază elementele concrete din societate, însă istoria se rezumă la unicate şi fapte de succesiune ale trecutului, iar sociologia cercetează faptul prezentului ce au reprezentativitate statistică ridicată. În cadrul sociologiei se urmăreşte inovarea, căutarea de soluţii noi în conformitate cu elementele dinamicii sociale, iar în cadrul istoriei se urmăreşte descoperirea şi constatarea. Faptul social poate deveni fapt istoric (datorită reprezentativităţii lui) sau fapt sociologic (datorită repetabilităţii lui).

• Sociologie şi economie

Activitatea economică reprezintă cea mai importantă preocupare pentru populaţie, respectiv are nevoie şi de abordarea sociologică. Fluctuaţiile vieţii economice se repercutează în fluctuaţii ale reacţiilor sociale şi, implicit, în modificări ale teoriei, metodelor şi legităţilor sociologice. Multiple metode şi tehnici utilizate de sociologie (observaţia, experimentul, testul sociometric, sondajul de opinie) sunt folosite de economişti. Cu toate acestea, pentru a garanta funcţionarea eficientă a organizaţiilor, în organigramă este inclus şi sociologul. Rolul acestuia constă în studierea relaţiilor din cadrul grupurilor de muncă, cercetarea prin sondaje a raporturilor cerere-ofertă, propunerea modalităţilor de intervenţie în scopul creşterii productivităţii muncii.

• Sociologie şi psihologie
Psihologia vizează cu predilecţie aspectele legate de microgrup sau de condiţiile şi acţiunile individului în cadrul grupului, iar sociologia îşi direcţionează cercetarea în special asupra microgrupurilor şi efectelor cauzate individului ca urmare a existenţei lui în cadrul grupului. Analiza corelată psiho-sociologică este adesea mai completă, deoarece sociologia evidenţiază tipurile de relaţii sociale care menţin coeziunea grupurilor, iar psihologia reliefează cogniţiile şi reprezentările sociale, care influenţează funcţionalitatea grupului.

• Sociologie şi etnologie Constatările etnologiei reprezintă generalizări restrânse, fiind valabile în plan local sau regional, teoria sociologică accede la generalizări mai extinse, fiind deschisă spre formularea legităţilor.

• Sociologie şi Drept
Specificul sociologiei juridice ca ştiinţă de graniţă constă în studierea relaţiilor şi manifestărilor juridice dintr-o unitate socială. Obiectul ei de studiu este cercetarea sociologică a manifestărilor juridice şi aprofundarea cercetării juridice a relaţiilor sociale, a dimensiunii juridice a socialului. Dreptul studiază juridicul în toată complexitatea sa ca fenomen social: geneza, evoluţia sa istorică, structura şi funcţiile sale specifice, legile proprii de dezvoltare. Sociologia, la rândul ei, se particularizează prin studierea societăţii ca totalitate, integralitate, ca ansamblu structurat, coerent, dinamic.

• Sociologie şi Asistenţă socială
Sociologia, pornind de la studiul organismului social, instituţiilor sociale, a faptelor sociale şi comportamentul actorilor sociali diagnostichează şi prognozează disfuncţiile care ar putea apărea. Asistenţa socială va identifica zonele prioritare pentru intervenţie, precum şi efectele globale realizate de intervenţiile strategice prin programe ample asupra unor categorii defavorizate.

• Sociologie şi jurnalism
Sociologia studiază realitatea socială prin prisma mass-media, aplicând diverse metode şi tehnici de cercetare (sondajul de opinie, interviul, analiza de conţinut). Problematica sociologiei se axează pe elucidarea interferenţelor dintre societate în ansamblu şi efectele mass-media asupra evoluţiei şi devenirii diferitor forme de convieţuire umană.

• Sociologie şi filosofie
Obiectul de studiu al filosofiei îl constituie omul, natura şi societatea. Studiind legităţile existenţei, filosofia este o ştiinţă speculativă, care preponderent utilizează metode intuitive. Sociologia însă este o ştiinţă aplicativă, care pune accentul în mod special pe metode de cercetare a realităţii sociale, identificând cauzele apariţiei unor fenomene, propune modalităţi de soluţionare a problemelor sociale.

Programa examenului de doctorat

 Instituţii

• Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice
• Universitatea de Stat din Moldova

 Conducători de Doctorat

• Bulgaru Maria
  doctor habilitat, profesor universitar, USM
• Blajco Vladimir
  doctor habilitat, conferenţiar cercetător, USM
• Dmitrenco Svetlana
  doctor habilitat, ICJPS
• Malcoci Ludmila
  doctor habilitat, profesor cercetător, ICJPS
• Spătaru Tatiana
  doctor habilitat, conferenţiar universitar, ICJPS
• Timuş Andrei
  doctor habilitat, profesor universitar, ICJPS
• Gagauz Olga
  doctor habilitat, conferenţiar cercetător, ICJPS
• Călcâi Gheorghe
  doctor, conferenţiar cercetător, ICJPS
• Milicenco Stela
  doctor, conferenţiar universitar, USM
• Mocanu Victor
  doctor, conferenţiar cercetător, ICJPS
• Batcu Ion
  doctor habilitat, conferenţiar universitar, ICJPS

 Teze

 Consilii Ştiinţifice Specializate

• DH 18-22.00.04-27.03.08
  Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice