Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2007 / martie /

Consideraţii la optimizarea supravegherii epidemiologice în borrelioza Lyme


Autor: Stela Gheorghiţa
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.30 - Epidemiologie
Anul:2007
Conducător ştiinţific: Valeriu Chicu
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 14 martie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 19 aprilie 2007

Autoreferat

Adobe PDF document0.27 Mb / în română

Teza

CZU 616.98-036.22

Adobe PDF document 1.98 Mb / în română
130 pagini


Cuvinte Cheie

borrelioza Lyme, Borrelia burgdorferi, sursă, rezervor, vector, căpuşe Ixodes ricinus, focar, supraveghere epidemiologică, definiţie de caz

Adnotare

Lucrarea dată prezintă o sinteză a rezultatelor obţinute în urma studiului particularităţilor formării, funcţionării focarelor şi manifestării procesului epidemic, precum şi perfecţionarea sistemului de supraveghere epidemiologică în borrelioza Lyme. În scopul optimizării supravegherii epidemiologice a BL, s-au determinat particularităţile epizootologice şi cele ale manifestării procesului epidemic în diferite teritorii, grupuri ale populaţiei şi perioade de timp. A fost studiată structura biocenotică a focarelor, unele particularităţi ale circulaţiei agentului patogen şi elaborate criterii de evaluare a activităţii focarelor, determinând factorii şi nivelul de risc potenţial de infectare pentru om în diferite teritorii cercetate.

Studiul circulaţiei borrelilor în populaţia vectorilor (căpuşele Ixodes ricinus) a relevat că în perioada de referinţă, ponderea căpuşelor infectate cu borrelii a constituit, în medie pe ţară 48,5%. Rezultatele identificării genospeciilor patogene de borrelii din căpuşele Ixodes ricinus, colectate în teritoriile studiate, au demonstrat prezenţa în 9 probe a segmentului specific al ADN-ului Borrelia afzelii şi în 3 probe - Borrelia garinii. Distribuţia teritorială a genospeciilor de borrelii patogene pentru om a coincis cu teritoriile înalt populate de căpuşe din Zonele de nord şi de centru.

A fost evaluată intensitatea circulaţiei agentului cauzal al BL în populaţia rozătoarelor prin determinarea prezenţei anticorpilor specifici anti Borrelia burgdorferi în serul sanguin şi s-a demonstrat o seroprevalenţă de 20,4% în medie pe ţară. Anticorpi specifici anti Borrelia burgdorferi au fost depistaţi în 26,4% şi 24,4% probe de ser de la MM din speciile Apodemus uralensis (şoarece de stepă) şi, respectiv, A.flavicollis (şoarece gulerat). Analiza distribuţiei teritoriale a MM cu rezultate serologice pozitive a elucidat seroprevalenţa mai înaltă la rozătoarele colectate în Zonele de sud şi de centru – 25,6% şi 21,7% respectiv, în comparaţie cu Zona de nord – 18,0%.

Frecvenţa depistării anticorpilor specifici anti Borrelia burgdorferi la bovine şi ovine în medie a constituit - 56,6%.

În focarele din teritoriile selectate au fost evidenţiate o serie de particularităţi (prezenţa genospeciilor patogene de borrelii, densitatea căpuşelor I.ricinus, gradul de circulaţie a agenţilor cauzali în populaţiile de rezervor, existenţa factorilor favorabili de mediu pentru menţinerea şi circulaţia agenţilor cauzali, apropierea focarului de localităţi, zone de odihnă şi agrement) şi a fost elaborat un algoritm pentru determinarea gradului de activitate a focarelor şi a riscului. S-a propus clasificarea în teritorii cu risc înalt, moderat şi minimal de contractare a BL.

A fost propus şi aprobat algoritmul diagnosticului de laborator al BL, în două etape succesive: I etapă – investigaţii de screening prin metodele RIFi sau ELISA, II etapă - confirmarea rezultatelor pozitive şi incerte prin testul Western immunoblot.

Pentru optimizarea supravegherii borreliozei Lyme au fost propuse şi implementate în practică definiţii de caz pentru toţi specialiştii implicaţi în depistarea, diagnosticarea, raportarea acestei maladii şi realizarea măsurilor adecvate de profilaxie

Cuprins


CAPITOLUL I. Particularităţi epizootologice şi clinico - epidemiologice ale borreliozei Lyme (revista literaturii)
  • 1.1. Aspecte istorice ale maladiei Lyme
  • 1.2. Taxonomia şi clasificarea agentului patogen al borreliozei Lyme
  • 1.3. Caracteristica morfologică şi de răspândire a agentului cauzal al borreliozei Lyme
  • 1.3.1. Particularităţile răspândirii genospeciilor Borrelia burgdorferi sensu lato
  • 1.4. Particularităţi ale manifestărilor clinice şi incidenţei prin borrelioza Lyme
  • 1.5. Supravegherea epidemiologică şi controlul borreliozei Lyme
  • 1.5.1. Particularităţi ale supravegherii borreliozei Lyme în lume
  • 1.5.2. Aspecte ale diagnosticului de laborator
  • 1.6. Măsuri antiepidemice şi de profilaxie în borrelioza Lyme

CAPITOLUL II. Materiale şi metode de cercetare
  • 2.1. Materiale de studiu
  • 2.2. Metode de cercetare
  • 2.2.1. Examenul microscopic
  • 2.2.2. Metoda bacteriologică
  • 2.2.3. Tehnica de amplificare a ADN-ului prin reacţia de polimerizare în lanţ
  • 2.2.4. Metode serologice de detectare a anticorpilor
  • 2.3. Metode epidemiologice
  • 2.4. Metode de evaluare statistică a rezultatelor explorative obţinute

CAPITOLUL III. Caracteristica generală şi metodologia selectării teritoriilor pentru investigaţie

CAPITOLUL IV. Caracteristica epizootologică a focarelor de borrelioză lyme
  • 4.1. Caracteristica ecologo–epizootologică a categoriilor principale de rezervor al borreliilor
  • 4.2. Studiul seroprevalenţei anticorpilor anti Borrelia burgdorferi în populaţia rozătoarelor şi unor categorii de animale domestice .
  • 4.3. Caracteristica ecologică a vectorilor borreliilor
  • 4.4. Studiul circulaţiei borreliilor în populaţia vectorilor - căpuşele Ixodes
  • 4.5. Particularităţi ale focarelor de borrelioză Lyme .
  • 4.5.1. Studiul focarelor de borrelioză Lyme din Zona de nord a Republicii Moldova.
  • 4.5.1.1. Particularităţi de răspândire ale borreliozei Lyme în teritoriul dumbrăvilor aride cu cireş şi stejar (păduri insulare)
  • 4.5.1.2. Particularităţi de răspândire ale borreliozei Lyme în teritoriul dumbrăvilor şi luncilor inundabile de pe malul stâng al r.Prut
  • 4.5.2. Studiul focarelor de borrelioză Lyme din Zona de centru a Republicii Moldova
  • 4.5.3. Studiul focarelor de borrelioză Lyme din Zona de sud a Republicii Moldova
  • 4.5.3.1. Particularităţi de răspândire ale borreliozei Lyme în teritoriul dumbrăvilor subaride din stejar pufos
  • 4.5.3.2. Particularităţi de răspândire ale borreliozei Lyme în teritoriul pădurilor inundabile din partea de sud a r. Nistru
  • 4.6. Elaborarea criteriilor de evaluare a activităţii focarelor de borrelioză Lyme

CAPITOLUL V. Conţinutul şi organizarea supravegherii epidemiologice
  • 5.1. Analiza manifestării procesului epidemic la borrelioza Lyme în Republica Moldova
  • 5.2. Funcţionarea suportului de laborator în supravegherea epidemiologică a borreliozei Lyme
  • 5.3. Evaluarea capacităţilor laboratoarelor Centrelor de Medicină Preventivă de a efectua investigaţiile la borrelioza Lyme
  • 5.4. Optimizarea supravegherii epidemiologice şi controlului borreliozei Lyme

CAPITOLUL IV. Sinteza rezultatelor obţinute