Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Contribuţii la optimizarea metodei cromatografie de lichide sub presiune pentru aplicarea în analiza farmacocinetică


Autor: Casian Ana
Gradul:doctor în farmacie
Specialitatea: 15.00.01 - Farmacie
Anul:2008
Conducător ştiinţific: Vladimir Valica
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 27 februarie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 17 aprilie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.43 Mb / în română

Teza

CZU 615.074:543.544.5.068.7

Adobe PDF document 3.03 Mb / în română
214 pagini


Cuvinte Cheie

HPLC, analiza farmacocinetică, prepararea probelor, deproteinizarea, extracţia “omogenă", achiziţia datelor, prelucrarea datelor, cromatografie derivată, modelarea cromatogramelor, optimizarea selectivităţii.

Adnotare

Teza în cauză este dedicată elaborării algoritmilor de optimizare ale tuturor etapelor analizei biofarmaceutice utilizând metoda HPLC, inclusiv alegerea procedurii de preparare a probelor, optimizarea selectivităţii separării cromatografice şi alegerea algoritmilor optimi de prelucrare a informaţiei.

Pentru prima dată se propune o metodă originală de preparare a probelor de material biologic, bazată pe extracţia “omogenă". S-a efectuat analiza comparativă a unor metode neselective de preparare a probelor, fiind testate şi optimizate preventiv. S-a constatat domeniul lor de utilizare în dependenţă de polaritatea analiţilor şi alte proprietăţi fizico-chimice, s-a propus o schemă generală în selectarea metodei optime de preparare a probelor. S-a studiat posibilitatea minimizării volumului de material biologic, inclusiv analiza spoturilor de sânge pe hârtie.

Au fost date unele recomandări la alegerea materialului de umplere a coloanelor şi precoloanelor, amplasarea optimă a modulelor utilajului cromatografie. S-a arătat posibilitatea compensării aportului volumului precoloană în surparea zonelor cromatografice.

S-au propus recomandări la alegerea parametrilor optimi de discretizare a semnalelor cromatografice analogice şi algoritmilor de prelucrare a cromatogramelor. Pentru prima dată se propune utilizarea derivatei de ordinul II inversate a semnalului cromatografie la prelucrarea cromatogramelor complicate de deriva pronunţată a liniei de bază.

Pentru modelarea cromatogramelor s-au selectat două funcţii algebrice ce descriu mai adecvat picurile cromatografice reale: Gauss exponenţial modificată (EMG) şi Asimetrică bisigmoidală. S-a elaborat un algoritm de marcare a cromatogramelor, ce conţin picuri parţial suprapuse, şi aprecierea parametrilor funcţiilor algebrice numite mai sus. Pentru ajustarea funcţiilor model, atât algebrice cât şi de aparat s-a propus utilizarea algoritmului “Two step”.

S-a depistat, că în majoritatea cazurilor se respectă relaţia lineară dintre logaritmii parametrilor funcţiilor algebrice, ce descriu picurile cromatografice şi logaritmul concentraţiei substituitorului în faza mobilă, ceea ce a permis elaborarea unei metode model simple şi eficace de optimizare a selectivităţii sistemului cromatografie. în calitate de criteriu obiectiv de evaluare a calităţii cromatogramelor, s-a propus produsul coeficienţilor suprapunerii parţiale a tuturor picurilor analitice.

Cuprins


CAPITOLUL I. Reviul literaturii
  • 1.1. Scurt istoric al cromatografiei. Introducere în optimizarea metodei HPLC
  • 1.2. Etapele analizei cromatografice
  • 1.3. Prepararea probelor. Sarcini şi metode
  • 1.3.1. Metode de precipitare a matricei
  • 1.3.2. Metode de extracţie
  • 1.3.3. Metode de sorbţie
  • 1.3.4. Alte metode de preparare a probelor biologice
  • 1.3.5. Minimizarea volumului necesar al probei de material biologic
  • 1.4. Prelucrarea informaţiei cromatografice
  • 1.4.1. Parametrii principali ai picurilor cromatografice
  • 1.4.2. Prelucrarea manuală a cromatogramelor
  • 1.4.3. Aplicarea integratoarelor mecanice şi electronice
  • 1.4.4. Prelucrarea cromatogramelor de calculator
  • 1.4.5. Prelucrarea picurilor suprapuse
  • 1.5. Optimizarea separării cromatografice
  • 1.5.1. Criteriile de optimizare a separării şi procedurile de optimizare
  • 1.5.2. Alegerea fazei staţionare la efectuarea analizei
  • 1.5.3. Rolul compoziţiei fazei mobile în optimizarea retenţiei şi selectivităţii
  • 1.5.4. Modificarea dinamică a proprietăţilor sorbentului. Adausuri speciale în compoziţia fazei mobile
  • 1.6. Suportul metrologic al analizei biofarmaceutice

CAPITOLULl II. Materiale şi metode de studiu
  • 2.1. Obiecte de cercetare
  • 2.2. Aparate, reactive şi materiale subsidiare utilizate
  • 2.2.1. Aparate
  • 2.2.2. Reactive şi materiale subsidiare
  • 2.2.3. Substanţe de referinţă şi standarde
  • 2.3. Softul utilizat
  • 2.4. Metode statistice de prelucrare a datelor
  • 2.5. Metode de dozare aplicate
  • 2.5.1. Metode de calculare a concentraţiei analiţilor
  • 2.5.2. Determinarea gradului de fixare a substanţelor analitice cu proteine plasmatice
  • 2.5.3. Validarea metodelor analitice

CAPITOLUL III. Optimizarea metodelor de preparare a probelor de material biologic
  • 3.1. Metode de deproteinizare
  • 3.1.1. Deproteinizarea cu acizi tari
  • 3.1.2. Deproteinizarea cu solvenţi organici
  • 3.1.3. Deproteinizarea cu sărurile unor metale grele
  • 3.1.4. Precipitarea mucopolizaharidelor la prelucrarea probelor de salivă
  • 3.2. Metode de extracţie
  • 3.2.1. Extracţia clasică lichid-lichidă
  • 3.2.2. Extracţia “omogenă" (monofazică)
  • 3.2.3. Extracţia pe fază solidă
  • 3.3. Determinarea regăsirii analiţilor din material biologic
  • 3.4. Evaluarea comparativă a metodelor neselective de preparare a probelor de material biologic
  • 3.5. Minimizarea volumului de material biologic
  • 3.5.1. Minimizarea volumului plasmei sanguine
  • 3.5.2. Utilizarea sângelui integru fără separarea plasmei
  • 3.5.3. Dozarea substanţelor medicamentoase în spoturile de sânge pe hârtia de filtru
  • Recomandări practice la capitolul III

CAPITOLUL IV. Optimizarea algoritmilor de prelucrare a informaţiei cromatografice
  • 4.1. Înregistrarea cromatogramelor. Eroarea digitalizării semnalului analog, selectarea frecvenţei şi nivelului de discretizare
  • 4.2. Filtrarea zgomotului şi exceselor
  • 4.3. Corecţia derivei liniei de bază. Utilizarea cromatografiei derivate
  • 4.4. Marcarea cromatogramei
  • 4.4.1. Depistarea capetelor picurilor cromatografice
  • 4.4.2. Depistarea coordonatelor vârfului de pic
  • 4.5. Separarea matematică a picurilor cromatografice suprapuse
  • 4.5.1. Scăderea picurilor empirice şi sectoarelor de cromatograme de fond
  • 4.5.2. Modelarea cromatogramelor din picuri empirice
  • 4.5.3. Modelarea cromatogramelor din funcţii algebrice
  • 4.5.3.1. Alegerea modelului algebric adecvat
  • 4.5.3.2. Căutarea aproximării iniţiale a parametrilor modelului algebric
  • 4.5.3.3. Ajustarea parametrilor modelului
  • 4.5.3.4. Evaluarea preciziei determinării ariei picurilor prin metoda model în funcţie de gradul suprapunerii lor şi nivelului relativ de zgomot
  • 4.5.3.5. Aplicaţiile funcţiilor model în cromatografie
  • Recomandări practice la capitolul IV

CAPITOLUL V. Optimizarea selectivităţii metodei HPLC
  • 5.1. Optimizarea realizării de aparat a analizei cromatografice
  • 5.1.1. Alegerea diametrului coloanei cromatografice şi particulelor de sorbenţi
  • 5.1.2. Influenţa volumelor extracoloane la surparea picurilor. Optimizarea repartizării modulilor utilajului cromatografie
  • 5.1.3. Efectele precoloanei. Recomandări la alegerea construcţiei şi materialului de umplere.
  • 5.2. Optimizarea condiţiilor de separare cromatografică
  • 5.2.1. Alegerea criteriului de optimizare a separării
  • 5.2.2. Optimizarea model a componenţei fazei mobile
  • 5.2.2.1. Funcţiile regresionale ale parametrilor de retenţie de concentraţia substituitorului în faza mobilă. Utilizarea lor la optimizarea retenţiei şi selectivităţii
  • 5.2.2.2. Dependenţa retenţiei compuşilor ionizabili de pH-ul fazei mobile în cromatografia cu fază inversă. Rolul pH-ului ca factor de optimizare a selectivităţii
  • 5.2.3. Utilizarea gradientelor locale în cromatografia de lichide
  • 5.2.4. Problema excluderii artefactelor. Alegerea intervalului optim de injectare a probelor
  • Recomandări practice la capitolul V