română | русский | english

Autor: Svetlana Bacal Gradul: doctor în biologie Specialitatea:  03.00.09 - Entomologie Anul: 2008 Conducător ştiinţific: Valeriu Derjanschi doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Zoologie Consultant ştiinţific: Zaharia Neculiseanu doctor habilitat, profesor cercetător Instituţia:

Statut Teza a fost susţinută pe 21 martie 2008 în CSS şi aprobată de CNAA pe 17 aprilie 2008 Autoreferat erată – 0.33 Mb / în română Teza CZU 595.76:3.12:4:8.11-155 erată 2.31 Mb / în română 171 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Lucrarea de faţă prezintă prima analiză, realizată asupra coleopterelor epigee din rezervaţia peisagistică „Codrii Tigheci”. În cadrul studiului au fost trasate următoarele obiective: stabilirea componenţei de specii a grupelor de coleoptere investigate; determinarea elementelor zoogeografice la speciile cercetate; stabilirea spectrului trofic; analiza structurii şi diversităţii complexelor de coleoptere; stabilirea gradului de similaritate a cenozelor de coleoptere din ecosistemele cercetate; evidenţierea speciilor rare şi ameninţate cu dispariţia; evidenţierea dăunătorilor plantelor şi importanţa lor economică.

În rezultatul cercetărilor efectuate în perioada anilor 2003-2007, în rezervaţia peisagistică „Codrii Tigheci”, au fost identificate 160 specii ce aparţin la 75 genuri, 48 de triburi, 26 subfamilii şi 8 familii.

A fost realizată inventarierea familiei Tenebrionidae pe teritoriul republicii, fiind astfel evidenţiate 37 specii, dintre care 6 comune şi pentru „Codrii Tigheci”.

Din numărul speciilor cercetate în lucrare, familia Carabidae prezintă cea mai mare diversitate taxonomică – 82 de specii, Staphylinidae – 32, Scarabaeidae – 20, Silphidae – 13, Tenebrionidae – 6. Familiile Geotrupidae şi Lucanidae – 3, Trogidae – o specie. Din analiza materialului colectat s-s constatat că 6 genuri şi 17 sunt citate pentru prima dată în fauna republicii Moldova.

Conform spectrului trofic, coleopterele cercetate în rezervaţia peisagistică „Codrii Tigheci”, aparţin la 7 grupe trofice. Zoofagii constituie – 37%, fitofagii – 26%, coprofagii – 14%, necrofagii – 8%, mixofagii – 8%, micofagi – 4%, saprofagi – 3%.

Analiza răspândirii geografice a stabilit că coleopterele colectate se atribuie la 12 grupe zoogeografice: transpalearctice – 23%, eurosiberiene – 15%, palearctice – 14%, vestpalearctice –10%, europene – 9%, mediteraneene – 7%, euroasiatice – 6%, eurocaucaziene – 6%, pontice –1%, euromediteraneene – 4%, holarctice – 3%, estpalearctice – 1%.

Au fost evidenţiate speciile de coleoptere rare şi ameninţate cu dispariţia pe teritoriul republicii, precum şi coleopterele saproxilice indicatoare a pădurilor seculare europene.

Conform indicilor Shannon, cea mai mare valoare a indicelui de diversitate s-a înregistrat în pădurea artificială de pin – 4,44; cea mai mică, în pădurea de ulm cu amestec de frasin – 1,95. Pădurea artificială de pin prezintă şi cea mai uniformă distribuţie a indivizilor pe specii - 0,96.

În rezultatul calculării indicelui de similaritate, a fost evidenţiat gradul de asemănare a cenozelor de coleoptere epigee. S-a constatat că, cele mai asemănătoare păduri sunt, pădurea de ulm cu amestec de frasin şi pădurea de frasin cu gledicie, având valoarea de 70,74. Analiza dinamicii activităţii sezoniere a coleopterelor din pădurile investigate, a demonstrat o strânsă corelaţie între activitatea grupelor cercetate şi factorii climatici.

Rezultatele ştiinţifice pot fi utilizată la soluţionarea problemelor de monitoring şi cadastru al lumii animale din Republica Moldova.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Nichita Croitoru
  doctor, conferenţiar universitar
• Leonid Voloşciuc
  doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM

 Teze

[...] Acte Normative