11.00.11 – Programa examenului de doctorat
Protecţia mediului înconjurător reprezintă o disciplină geografică de sinteză care, abordând în complexitatea sa geosistemul (mediul), are scopul de a explica marea diversitate spaţială, naturală, antropizată şi antropică a Terrei, s-au a diferitelor regiuni şi problemele de utilizare raţională şi protecţie a resurselor economice (naturale şi socio-economice).
Obiectivele disciplinei constau în:
Cuvintele-cheie: protecţia mediului, mediu natural, mediu geografic, geosistem.
Protecţia mediului înconjurător ca ştiinţă. Obiectivele principale. Noţiune de mediu natural, mediu geografic, landşaft, peisaj. Abordarea sistemică a mediului. Geosistemul.
Cuvinte-cheie: sisteme naturale: abiotic, biotic; sistem social-economic: populaţia, habitat uman.
I. Sisteme naturale:
II. Sistemul social-economic (populaţia şi habitatul uman):
Cuvinte-cheie: explozie demografică, degradarea structurilor social-economice, disfuncţii ale geosistemului.
Probleme actuale grave ale structurilor umane. Explozia demografică şi explozia urbană. Efecte negative ale degradării structurilor sociale, economice şi politice. Probleme actuale grave ale sistemelor naturale antropizate. Disfuncţii produse de dinamica internă a Pământului, de procese geomorfologice, de interacţiuni hidroclimatice. Modificări ale unor forme de viaţă vegetală şi animală.
Cuvinte-cheie: resurse naturale, resurse social-economice.
Noţiune de resurse şi condiţii naturale. Clasificările resurselor economice: resurse naturale şi resurse social-economice. Categorii de resurse naturale după gradul de utilizare (resurse regenerabile şi neregenerabile, resurse potenţial regenerabile). Clasificarea resurselor naturale după poziţia sa în spaţiu (resurse litosferice, atmosferice, hidrosferice, litologice).
Cuvinte cheie: resurse litosfetice, criza energetică, forme antropice de relief, obiecte geologice şi geomorfologice protejate, procese geomorfologice de risc.
Mediul geologic şi activitatea antropică. Resurse energetice, categorii. Valorificarea resurselor energetice. Criza energetică. Esenţa şi cauzele. Surse energetice netradiţionaşe (energia eoliană, geotermică, mareigenică etc.). Utilizarea şi problemele de valorificare.
Zăcămintele de minereuri. Resursele. Extragerea şi problemele de folosire raţională şi protecţie. Extragerea complexă. Probleme de recultivare a terenurilor utilizate în procesul de extracţie a substanţelor minerale utile.
Influenţa activităţii antropice asupra reliefului terestru. Forme antropice de relief (forme sculpturale şi acumulative).
Influenţa activităţilor antropice asupra proceselor geomorfologice de risc. Obiecte geologice şi geomorfologice protejate pe glob şi în Republica Moldova.
Cuvinte-cheie: atmosfera, poluanţi atmosferici, stratul de ozon, ploi acide, gaze cu „efect de seră”.
Atmosfera şi rolul ei în circuitul de substanţă şi energie. Surse de poluare a atmosferei. Principalii poluanţi. Concentraţiile Maximale Admisibile (CAM) şi efectele acestora asupra atmosferei. (reducerea stratului de ozon din atmosfera înaltă, ploile acide, emisii de gaze cu „efect de seră”, poluarea termică etc.).
Influenţa poluării aerului asupra fenomenelor hidro-climatice globale, regionale şi locale. Măsurile de protecţie a atmosferei.
Resurse agroclimatice, elementele componente ale acestora. Resursele agroclimatice ale Republicii Moldova.
Cuvinte-cheie: hidrosfera, obiecte hidrologice protejate.
Hidrosfera şi rolul ei în circuitul substanţei şi energiei în geosistem. Rolul apei în geosistem şi în activităţile economice ale omului. Probleme de utilizare raţională a resurselor de apă în energetică, industrie, agricultură, transporturi, piscicultură, recreaţie etc. Surse de poluare şi poluanţii respectiv, CMA. Problema apei potabile la scară globală, regională şi locală. Metode de purificare a apelor uzate.
Resursele de apă ale Republicii Moldova. Probleme de utilizare raţională şi protecţie.
Obiecte hidrologice protejate (cascade, gheizere, izvoare, lacuri, mlaştini, gheţari).
Cuvinte-cheie: Oceanul Planetar, rezervaţie maritimă.
Oceanul Planetar ca subsistem al geosistemului. Resursele Oceanului Planetar (de apă, substanţe minerale, surse biologice, energetice etc.). Utilizarea şi protecţia resurselor Oceanului Planetar. Surse de poluare şi consecinţile. Rezervaţii maritime şi rolul lor în protecţia mediului.
Cuvinte-cheie: solul, eroziune, salinizare, tasarea solurilor.
Solurile şi locul acestora în geosistem şi în viaţa omului. Dinamica utilizării resurselor funciare pe glob, regiuni şi în Republica Moldova în ultimele secole. Forme de degradare ale solurilor în procesul de utilizare neraţională (eroziunea, alunecări de teren, salinizarea, înmlăştinirea, desecarea terenurilor, tasarea, poluarea etc.). Măsuri de protecţie şi de utilizare raţională a resurselor funciare.
Resursele funciare ale Republicii Moldova. Valorificarea, protecţia şi probleme de regenerare a terenurilor degradate.
Cuvinte-cheie: biosferă, flux de energie, circuit de substanţe.
Biosfera ca ecosistem unic. Fluxul de energie şi circuitul substanţelor şi elementelor în biosferă. Rolul activităţii vitale a organismelor în evoluţia geosistemului şi în formarea şi acumularea unor substanţe minerale utile (petrol, cărbuni, turbă, minereuri, roci etc.). Acţiunea antropică asupra biosferei. Probleme de protecţie a biosferei la scară globală şi regională.
Cuvinte-cheie: resurse vegetale: păduri, pajişti, mlaştini. Cartea Roşie.
Categorii de resurse vegetale (pădurile, păşunile, pajiştile, mlaştinile etc.)Categorii de păduri şi repartiţia lor pe glob. Utilizarea resurselor silvice şi problemele de conservare şi regenerare a ecosistemelor silvice. Cartea Roşie Internaţională. Clasificarea Comitetului Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii a gradului de periclitare a speciilor rare incluse în Cartea Roşie Internaţională.
Peisajele silvice din Republica Moldova. Modificările acestora în sec. al XIX-lea şi al XX-lea şi problemele de regenerare a peisajelor silvice.
Rolul animalelor în geosistem, în viaţa şi activitatea omului. Dinamica componenţei lumii animale în perioada istorică la scară globală, regională şi locală. Problemele de utilizare şi protecţie a lumii animale. Ariile protejate pe glob şi în Republica Moldova. Cartea Roşie a Republicii Moldova.
Cuvinte-cheie: Republica Moldova, Cartea Roşie, categorii de peisaje,modificările peisajului.
Categorii de peisaje geografice (landşafturi) în raport cu gradul de modificare antropică (peisaje naturale, antropizate, antropice). Evoluţia modificărilor peisajelor geografice în Basarabia în secolul al XIX-lea şi în secolul al XX-lea. Probleme de utilizare regională şi protecţie a diferitelor categorii de peisaje în Republica Moldova. Categorii de arii protejate. Exemple. Cartea Roşie a Republicii Moldova (ediţia întâia şi a doua). Convenţiile Internaţionale în domeniul protecţiei mediului înconjurător ratificate şi implementarea acestora în politicile de protecţie a geosistemului în Republica Moldova.
Cuvinte-cheie: peisaje agricole, peisaje urbane, dezvoltare durabilă.
Peisajele agricole contemporane şi problemele de utilizare şi optimizare ale acestora. Chimizarea agriculturii şi consecinţele acesteia asupra geosistemului şi a vieţii populaţiei. Specificul peisajelor agricole în Republica Moldova. Dinamica structurii peisajelor agricole în Basarabia în secolele XIX, XX şi la începutul secolului XXI. Dezvoltarea durabilă a agriculturii şi mediului rural.
Peisajele urbane. Evoluţia proceselor de urbanizare şi consecinţele acestora asupra geosistemului. Surse de poluare a peisajelor urbane şi problemele de protecţie. Dezvoltarea durabilă a aşezărilor umane.
Cuvinte-cheie: fenomene naturale şi fenomene tehnogene de risc.
Categorii de calamităţi naturale. Influenţa acestora asupra mediului şi activităţilor antropice. Probleme de protecţie şi de prognoză.
Categorii de calamităţi antropice (tehnogene). Rolul societăţii în declanşarea fenomenelor naturale de risc.
Acţiunile militare şi geosistemul. Influenţa acestora asupra componentelor geosistemului (reliefului şi solurilor, atmosferei şi hidrosferei, lumii organice).
Cuvinte-cheie: organizarea spaţiului, zone economice libere, „township”, ozerării, podgorii etc.
Organizarea şi amenajarea spaţiului. Forme de amenajare complexă (zone economice libere, parcuri de activităţi tehnologice, „township”, ozerăriile din Asia etc.).
Dezvoltarea durabilă. Apariţia noţiunii şi esenţa acesteia. Dezvoltarea durabilă la nivel global, regional şi local. Globalizarea şi efectele acesteia.
Cuvinte-cheie: monitoringul geosistemic (global, regional, local).
Concepţia de monitoring. Componentele monitoringului. Monitoringul la scară globală, regională, locală.
Cuvinte-cheie: poluare transfrontalieră, disfuncţii în sistemul socio-economic.
Rolul organismelor internaţionale în raporturile dintre state în scopul protecţiei geosistemului (mediului). Problemele politico-geografice ale lumii contemporane: poluarea transfrontalieră a aerului şi apei, amenajări hidrotehnice, controlul asupra resurselor economice strategice (de apă şi energie), a căilor de transport (strâmtori, canale, insule), a unor rute de transport maritim sau transcontinental etc. Disfuncţiile din sistemul social-economic determinate de înarmare. Pericolul cauzat de armamentul chimic şi nuclear.
Autori:
Recenzenţii: