12.00.01 – Programa examenului de doctorat : Teoria statului si dreptului
Baza metodologică a Teoriei generale a dreptului. Metodele cercetării ştiinţifice ale Teoriei generale a dreptului.
Funcţiile Teoriei generale a dreptului.
Teoria generală a dreptului şi practica socială. Importanţa studierii Teoriei generale a dreptului în pregătirea profesională a cadrelor calificate. Dreptul pozitiv. Metode generale, metode speciale, metode particulare de cercetare.
Statul în calitate de produs al evoluţiei sociale. Atributele care dovedesc deosebirea dintre drept şi normele sociale ce guvernau societatea primitivă.
Caracteristica concepţiilor ce vizează apariţia statului şi dreptului.
Dimensiunile statului. Teritoriul, concept, funcţii, principii. Poporul. Noţiunea minorităţii naţionale, grupuri etnice.
Autoritatea politică exclusivă sau suverană. Suveranitatea. Suveranitatea poporului, suveranitatea naţională, suveranitatea statală.
Evoluţia istorică a statului. Periodizarea istorică a statului. Statul bazat pe exploatare şi statul social.
Forma de stat. Forma de guvernământ. Structura organizării statale. Statul unitar. Statul compus : federaţie şi confederaţie. Regimul politic.
Scopul, sarcinile şi funcţiile statului. Principalele criterii de clasificare a funcţiilor statului. Funcţiile interne şi externe ale statului.
Mecanismul statului. Aparatul de stat. Aparatul de stat şi puterea statală. Principiile de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat. Puterea legislativă. Puterea executivă. Puterea judiciară.
Obiectivele principale şi direcţiile de activitate ale statului de drept. Locul şi rolul instanţelor judecătoreşti, organelor procuraturii, poliţiei şi organelor securităţii în cadrul statului de drept. Reforma judiciară în Republica Moldova în vederea instaurării statului de drept.
Particularităţile dreptului. Particularităţile generale şi speciale ale dreptului. Caracterul voliţional al dreptului. Caracetrul strict determinat şi obligatoriu al dreptului.
Funcţiile dreptului. Caracterizarea funcţiilor dreptului.
Principiile dreptului. Sistemul principiilor dreptului. Principiile generale ale dreptului. Principiile de ramură ale dreptului.
Esenţa dreptului. Interdependenţa dintre esenţa dreptului şi regimul politic (de stat).
Impactul progresului tehnico-ştiinţific asupra naturii. Administrarea raţională a resurselor naturale ca parte integrantă guvernării de stat.
Principiile reglementării juridice a protecţiei mediului înconjurător. Crearea şi perfecţionarea unui cadru legal adecvat soluţionării problemelor de natură ecologică. Supravegherea şi răspunderea juridică pentru încălcarea normelor ecologice.
Etapele procesului de evoluţie a dreptului. Formele rudimentare ale dreptului configurat în civilizaţia orientului şi Greciei antice. Dreptul Romei antice din perioada de vîrf a înfloririi lui. Influenţa dreptului roman asupra sistemelor de drept existente.
Dreptul Common Law, dreptul canonic şi dreptul roman în epoca Evului mediu. Principalele codificări din perioada Evului Mediu. Reglementarea noilor relaţii sociale, economice şi politice ale epocii capitalismului.
Mari sisteme contemporane de drept. Sistemul de drept romano-germanic (continental). Sistemul anglo-saxon de drept (Common law). Sistemele religioase de drept.
Caracteristica generală a pricipalelor concepţii referitoare la apariţia şi evoluţia dreptului.
Dreptul si morala. Afinităţile si deosebirile dintre drept si morală. Locul si rolul normelor morale ca factori esenţiali ai respectării si aplicarii adecvate a normelor juridice în vederea consolidării si aplicării principiilor legalitaţii, ordinii legale şi disciplinii.
Normele organizaţiilor obşteşti, social-politice si non-guvernamentale. Normele religioase. Obiceiurile si tradiţiile.
Dreptul si statul. Legităţile generale ce guverneaza principiile de coexistenţă a statului si dreptului. Corelaţia dintre stat si drept. Statul si dreptul - corolarul suprem al esenţei politice a oricărui stat. Independenţa relativa a statului si dreptului. Influenţa statului asupra dreptului. Influenţa dreptului asupra statului.
Conştiinţa şi cultura juridică
Conceptul conştiinţei juridice. Conştiinţa juridică ca parte integrantă a conştiinţei sociale. Structura conştiinţei juridice. Locul si rolul conştiinţei juridice in viaţa socială. Conştiinţa juridică - factor dominant al politicii statului.
Interdependenţa conştiinţei juridice si a normelor juridice.
Dezvoltarea conştiinţei juridice sub influenţa dreptului. Influenţa conştiinţei juridice asupra creării si realizării normelor juridice. Rolul conştiinţei juridice in preîntîmpinarea fenomenului infracţional, in intărirea legalitaţii şi a ordinii legale.
Conceptul culturii juridice. Instruirea funcţionarilor de stat si a cetaţenilor in spiritul legalitaţii. Promovarea factorilor ce contribuie la sporirea nivelului instruirii, autoinstruirii si propagării culturii juridice. Cultura juridica in calitate de factor predominant al valorilor culturale ale umanităţii.
Structura normei juridice. Structura logica internă (Ipoteza. Dispoziţia. Sancţiunea.) Structura tehnico-legislativa. Modul de expunere a normelor juridice în actele normative ale statului. Norma de drept si articolul actului normativ.
Clasificarea normelor juridice. Importanţa clasificării normelor juridice. Importanţa clasificării normelor juridice in vederea realizării lor juste si eficiente. Principalele criterii de clasificare a normelor juridice. Perfecţionarea normelor juridice
Acţiunea normelor juridice in timp. Intrarea în vigoare a actului normativ si încetarea acţiunii normei juridice. Principiul neretroactivitaţii. Abrogarea expresă (direct sau indirect), tacita, totală si parţială.
Acţiunea normelor juridice asupra persoanelor. Subiecţii raportului juridic : individuali ( persoana fizica ) si colectivi ( persoana juridica, statui, organele de stat ). Normele juridice cu caracter general de aplicare. Normele juridice aplicate numai persoanelor fizice sau juridice. Normele juridice speciale si cu caracter individual. Normele juridice aplicate persoanelor în dependenţă de statutul lor: cetăţenii statului respectiv, cetăţeni străini sau apatrizi.
Sistemul izvoarelor de drept. Obiceiul juridic sau cutuma. Precedentul judiciar sau administrativ si practica judiciară. Doctrina juridică. Contractul cu caracter normativ. Contractul internaţional. Actul normativ. Principiile generale ale dreptului
Actele normative - caracteristica generală. Deosebirea dintre actele cu caracter normativ, actele de aplicare şi actele de interpretare a dreptului. Clasificarea actelor cu caracter normativ. Legea si actele subordonate legii. Categorii de legi. Actele normative emise de unele organizaţii non-guvernamentale.
Izvoarele dreptului la etapa contemporană. Izvoarele dreptului în Republica Moldova de la adoptarea Declaraţiei suveranităţii Republicii Moldova.
Tehnica juridica si tehnica legislativa. Tehnica completării si modificării actelor normative. Stilul si limbajul dreptului.
Etapele de elaborare a actelor normative. Necesitatea elaborarii actelor normative. Iniţierea proiectului actului normativ solicitat. Elaborarea propriu-zisă, dezbaterea, modernizarea si înaintarea spre adoptare a proiectului actului normativ. Adoptarea si promulgarea actului normativ. Publicarea actului normativ. Particularităţile specifice elaborării si adoptării diferitor categorii de acte normative.
Structura actului normativ. Denumirea actului normativ. Diversitatea actelor normative in dependenţă de organele emitente. Preambulul sau formula introductiva. Dispoziţiile generale ( introductive). Conţinutul propriu-zis. Dispoziţiile finale si tranzitorii. Modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor normative.
Obiectul reglementării juridice. Metoda reglementării juridice. Formarea ramurilor de drept in dependenţă de obiectul si metoda reglementarii juridice. Dreptul material si dreptul procesual.
Ramura de drept. Instituţia juridica. Ordinea juridică. Caracteristica generală a ramurilor de drept. Prezentarea succintă a unor concepţii cu privire la elementele constitutive ale sistemului de drept. Principalele ramuri de drept la etapa contemporana.
Dreptul intern si dreptul internaţional, coraportul lor. Dreptul internaţional public si dreptul privat internaţional.
Sistemul dreptului şi sistemul legislaţiei, coraportul lor. Rolul sistemului de drept în codificarea si aplicarea normelor juridice. Sistematizarea actelor normative. Codificarea si incorporarea actelor normative.
Prezentarea principalelor pîrghii ce contribuie la edificarea eficacităţii dreptului. Elaborarea competitivă a actelor normative. Corelaţia dintre scopul actului normativ si rezultatele aplicării acestuia. Realizarea eficientă a actelor normative. Excluderea lacunelor in drept, urmînd modificarea si adoptarea unor noi reglementări juridice adecvate.
Eficacitatea actelor de aplicare a dreptului si condiţiile de atingere a acestora. Elaborarea recomandărilor ştiinţifice vizînd sporirea eficacităţii dreptului.
Structura raportului juridic. Subiectele raportului juridic. Prncipalele criterii de clasificare a subiectelor raportului juridic. Subiectele individuale si colective. Capacitatea juridică: de folosinţă si de exerciţiu. Persoanele fizice si juridice. Statul ca un subiect special al raportului juridic. Organele de stat si organismele internaţionale în calitate de subiecte ale raportului juridic.
Obiectul raportului juridic. Principalele obiective urmărite de clasificarea obiectului juridic. Relaţiile sociale ca obiect al reglementării juridice. Relaţii cu caracter patrimonial şi personal nepatrimonial. Obiectul raportului juridic de drept - criteriu de clasificare a raporturilor juridice (constituţionale, administrative, civile, penale etc.)
Conţinutul raportului juridic - element al raportului juridic. Drepturile obiective si subiective. Obligaţiile participanţilor la raportul juridic.
Faptul juridic. Clasificarea faptelor juridice. Acţiuni şi evenimente. Actul juridic.Clasificarea actelor juridice.
Condiţiile actului juridic. Subiect şi obiect juridic. Voinţa juridică. Voinţa juridică individuală si voinţa juridică colectivă. Voinţa internă si externă. Cauza juridică. Condiţiile valabilităţii cauzei juridice.
Nulitatea actelor juridice. Nulitatea de fond si de formă. Categorii de acte juridice nule. Stabilirea nulităţii in dreptul intern ( drept public si drept privat) si în dreptul internaţional.
Subiectele realizării dreptului. Persoanele fizice si juridice, funcţionarii de stat si organele de stat ca subiecte ale realizării dreptului.
Aplicarea dreptului. Aplicarea normativă si aplicarea individuală.
Aplicarea dreptului prin analogie. Analogia legii si analogia dreptului. Specificul aplicării prin analogie a dreptului in diferite ramuri de drept. Fazele procesului de aplicare a dreptului. Stabilirea stării de fapt. Alegerea şi identificarea normei juridice aplicabile. Interpretarea normei juridice. Elaborarea actului de aplicare a dreptului.
Formele interpretării normelor juridice. Interpretarea oficială si neoficială (doctrinara). Interpretarea normativă si cauzală.
Metodele interpretării normelor juridice. Evoluţia metodelor de interpretare a dreptului. Metodele clasice de interpretare a normelor juridice. Metoda gramaticală. Metoda logică. Metoda sistematică. Metoda istorică. Metoda teleologica. Folosirea concomitentă (după caz) a diferitor metode la stabilire a sensului exact a normelor juridice.
Reglementarea juridică a interpretării. Specificul interpretării normelor juridice in diferite ramuri de drept. Rezultatul interpretării normelor juridice.
Spiritul şi litera legii. Abuzul de drept si frauda de lege. Lacunele în drept. Căile de remediere a lacunelor in drept.
Noţiunea de ordine legală. Ordinea legală ca parte componentă a ordinii publice. Legalitatea si ordinea legală: interferinţă si substituiri. Garanţiile legalităţii si ordinii legale. Principalele metode de asigurare a legalitaţii si ordinii legale.
Conceptul şi formele disciplinii. Legalitatea si disciplina, coraportul lor.
Fapta ilicită. Survenirea unor consecinţe negative. Legătura cauzală dintre fapta ilicită si consecinţele care au survenit. Vinovăţia.
Principiile atragerii la răspundere juridică. Principiul răspunderii personale pentru fapta comisă. Principiul justeţei aplicării sancţiunii. Principiul de atragere obligatorie la răspundere juridică pentru fapta ilicita săvirşită.
Conduita licită si ilicită. Fapta ilicită - condiţie obligatorie de atragere la răspundere juridică. Elementele constitutive ale faptei ilicite. Obiectul, latura obiectivă, latura subiectivă si subiectul faptei ilicite. Modalităţile faptelor ilicite şi tipurile de răspundere juridică. Cauzele săvîrşirii infracţiunilor si altor fapte ilicite. Căile si metodele de prevenire a comiterii faptelor ilicite.
Vinovăţia - temei al răspunderii juridice. Tipurile si formele vinovăţiei. Intenţia (directă si indirectă). Imprudenţa.
Cazurile care eliberează de răspundere juridică. Legitima apărare. Extrema necesitate.
Germenii teoriei dreptului natural. Contribuţiile lui Aristotel şi Platon .
Şcoala Stoică si şcoala Epicuriană. Teoria creştina si dreptul natural.
Aportul Sfîntului Augustin si al lui Toma de Aquino.
Teoriile lui Grotius fundamentul primordial al scolii dreptului natural.
Epoca de înflorire a dreptului natural. Motivele abandonării şi a renaşterii dreptului natural. Importanţa dreptului natural. Şcoala istorică — oponentă a idealismului juridic al şcolii dreptului natural. Prefigurarea şcolii istorice. Prezentarea lapidară a principalelor doctrine ce au influenţat şcoala istorică. Contribuţiile aduse de către şcoala utilitara. Şcoala sociologică (pozitivistă) şi trăsăturile ei particulare.
Teoria pragmatismului şi alte teorii, concepte şi curente de doctrină juridică.
Teoria statului si dreptului