Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

12.00.01 – Programa examenului de doctorat : Teoria statului si dreptului


Teoriastatului şi dreptului. Noţiuni introductive.

Dreptul ca ştiinţă. Ştiinţele juridice şi locul lor în sistemul ştiinţelor sociale. Teoria generală a dreptului ca ramură distinctă a ştiinţelor juridice. Semantica terminologiei. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării Teoriei generale a dreptului ca ştiinţă şi disciplină didactică. Obiectul de studiu al Teorie generale a dreptului. Dreptul obiectiv. Dreptul subiectiv. Raportul dintre dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv.

Baza metodologică a Teoriei generale a dreptului. Metodele cercetării ştiinţifice ale Teoriei generale a dreptului.

Funcţiile Teoriei generale a dreptului.

Teoria generală a dreptului şi practica socială. Importanţa studierii Teoriei generale a dreptului în pregătirea profesională a cadrelor calificate. Dreptul pozitiv. Metode generale, metode speciale, metode particulare de cercetare.

Originea statului şi dreptului.

Caracterizarea puterii şi a normelor sociale în cadrul societăţii primitive. Premizele de ordin economic, social, militar şi religios ale apariţiei statului şi dreptului. Principiul de general, special şi particular raportat la apariţia statului şi dreptului.

Statul în calitate de produs al evoluţiei sociale. Atributele care dovedesc deosebirea dintre drept şi normele sociale ce guvernau societatea primitivă.

Caracteristica concepţiilor ce vizează apariţia statului şi dreptului.

Esenţa, tipurile şi formele de stat

Conceptul statului în sensul larg şi în sensul îngust al cuvîntului. Etimologia şi semantica noţiunii de drept.

Dimensiunile statului. Teritoriul, concept, funcţii, principii. Poporul. Noţiunea minorităţii naţionale, grupuri etnice.

Autoritatea politică exclusivă sau suverană. Suveranitatea. Suveranitatea poporului, suveranitatea naţională, suveranitatea statală.

Evoluţia istorică a statului. Periodizarea istorică a statului. Statul bazat pe exploatare şi statul social.

Forma de stat. Forma de guvernământ. Structura organizării statale. Statul unitar. Statul compus : federaţie şi confederaţie. Regimul politic.

Scopul, sarcinile şi funcţiile statului. Principalele criterii de clasificare a funcţiilor statului. Funcţiile interne şi externe ale statului.

Mecanismul statului. Aparatul de stat. Aparatul de stat şi puterea statală. Principiile de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat. Puterea legislativă. Puterea executivă. Puterea judiciară.

Statul de drept

Noţiunea statului de drept. Apariţia şi evoluţia concepţiei statului de drept. Societatea civilă şi statul de drept. Principiile de bază ale statului de drept. Principiul supremaţiei legii. Principiul separării puterilor în stat – garant al exercitării puterii legislative, executive şi judecătoreşti. Principiul egalităţii şi echităţii. Pluralismul politic şi ideologic. Pluripartitismul. Drepturile şi libertăţile omului în condiţiile statului de drept.

Obiectivele principale şi direcţiile de activitate ale statului de drept. Locul şi rolul instanţelor judecătoreşti, organelor procuraturii, poliţiei şi organelor securităţii în cadrul statului de drept. Reforma judiciară în Republica Moldova în vederea instaurării statului de drept.

Consideraţii generale despre drept.

Conceptul dreptului. Consideraţii privind dimensiunea teoretică a dreptului şi definiţia dreptului. Natura sistemică a dreptului.

Particularităţile dreptului. Particularităţile generale şi speciale ale dreptului. Caracterul voliţional al dreptului. Caracetrul strict determinat şi obligatoriu al dreptului.

Funcţiile dreptului. Caracterizarea funcţiilor dreptului.

Principiile dreptului. Sistemul principiilor dreptului. Principiile generale ale dreptului. Principiile de ramură ale dreptului.

Esenţa dreptului. Interdependenţa dintre esenţa dreptului şi regimul politic (de stat).

Statul, dreptul şi natura

Interacţiunea dintre societate şi natură. Rolul decisiv al statului şi dreptului în valoroficarea raţională a resurselor naturale.

Impactul progresului tehnico-ştiinţific asupra naturii. Administrarea raţională a resurselor naturale ca parte integrantă guvernării de stat.

Principiile reglementării juridice a protecţiei mediului înconjurător. Crearea şi perfecţionarea unui cadru legal adecvat soluţionării problemelor de natură ecologică. Supravegherea şi răspunderea juridică pentru încălcarea normelor ecologice.

Dimensiunea istorică a dreptului.

Apariţia şi evoluţia istorică a dreptului. Premisele de ordin social şi economic ale apariţiei şi consolidării dreptului.

Etapele procesului de evoluţie a dreptului. Formele rudimentare ale dreptului configurat în civilizaţia orientului şi Greciei antice. Dreptul Romei antice din perioada de vîrf a înfloririi lui. Influenţa dreptului roman asupra sistemelor de drept existente.

Dreptul Common Law, dreptul canonic şi dreptul roman în epoca Evului mediu. Principalele codificări din perioada Evului Mediu. Reglementarea noilor relaţii sociale, economice şi politice ale epocii capitalismului.

Mari sisteme contemporane de drept. Sistemul de drept romano-germanic (continental). Sistemul anglo-saxon de drept (Common law). Sistemele religioase de drept.

Caracteristica generală a pricipalelor concepţii referitoare la apariţia şi evoluţia dreptului.

Dreptul în sistemul social-normativ şi spiritual. Dreptul şi statul.

Noţiune de norma sociala. Normele sociale si clasificarea lor. Sistemul normelor din societate: normele politice, juridice, morale, religioase, etc. Normele sociale si normele tehnice, particularităţile si coraportul lor.

Dreptul si morala. Afinităţile si deosebirile dintre drept si morală. Locul si rolul normelor morale ca factori esenţiali ai respectării si aplicarii adecvate a normelor juridice în vederea consolidării si aplicării principiilor legalitaţii, ordinii legale şi disciplinii.

Normele organizaţiilor obşteşti, social-politice si non-guvernamentale. Normele religioase. Obiceiurile si tradiţiile.

Dreptul si statul. Legităţile generale ce guverneaza principiile de coexistenţă a statului si dreptului. Corelaţia dintre stat si drept. Statul si dreptul - corolarul suprem al esenţei politice a oricărui stat. Independenţa relativa a statului si dreptului. Influenţa statului asupra dreptului. Influenţa dreptului asupra statului.

Conştiinţa şi cultura juridică

Conceptul conştiinţei juridice. Conştiinţa juridică ca parte integrantă a conştiinţei sociale. Structura conştiinţei juridice. Locul si rolul conştiinţei juridice in viaţa socială. Conştiinţa juridică - factor dominant al politicii statului.

Interdependenţa conştiinţei juridice si a normelor juridice.

Dezvoltarea conştiinţei juridice sub influenţa dreptului. Influenţa conştiinţei juridice asupra creării si realizării normelor juridice. Rolul conştiinţei juridice in preîntîmpinarea fenomenului infracţional, in intărirea legalitaţii şi a ordinii legale.

Conceptul culturii juridice. Instruirea funcţionarilor de stat si a cetaţenilor in spiritul legalitaţii. Promovarea factorilor ce contribuie la sporirea nivelului instruirii, autoinstruirii si propagării culturii juridice. Cultura juridica in calitate de factor predominant al valorilor culturale ale umanităţii.

Norma juridică

Noţiunea de norma juridica. Trasaturile distincte ale normei juridice. Caracterul general si obligatoriu al normei juridice (Caracterul statal. Caracterul coercitiv). Deosebirea normei juridice de prescripţiile individuale. Deosebirea normelor juridice de recomandările, apelurile si adresările organelor de stat.

Structura normei juridice. Structura logica internă (Ipoteza. Dispoziţia. Sancţiunea.) Structura tehnico-legislativa. Modul de expunere a normelor juridice în actele normative ale statului. Norma de drept si articolul actului normativ.

Clasificarea normelor juridice. Importanţa clasificării normelor juridice. Importanţa clasificării normelor juridice in vederea realizării lor juste si eficiente. Principalele criterii de clasificare a normelor juridice. Perfecţionarea normelor juridice

Acţiunea normelor juridice în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

Acţiunea normelor juridice in spaţiu. Normele juridice internaţionale. Principiul teritorialităţii. Normele juridice interne: centrale (republicane) si locale si corelaţia dintre ele.

Acţiunea normelor juridice in timp. Intrarea în vigoare a actului normativ si încetarea acţiunii normei juridice. Principiul neretroactivitaţii. Abrogarea expresă (direct sau indirect), tacita, totală si parţială.

Acţiunea normelor juridice asupra persoanelor. Subiecţii raportului juridic : individuali ( persoana fizica ) si colectivi ( persoana juridica, statui, organele de stat ). Normele juridice cu caracter general de aplicare. Normele juridice aplicate numai persoanelor fizice sau juridice. Normele juridice speciale si cu caracter individual. Normele juridice aplicate persoanelor în dependenţă de statutul lor: cetăţenii statului respectiv, cetăţeni străini sau apatrizi.

Izvoarele dreptului şi declaraţia cu privire la independenţa Republicii Moldova

Conceptul izvorului de drept. Accepţiunile termenului de izvoare de drept. Izvoarele materiale si formale ale dreptului. Clasificarea izvoarelor dreptului.

Sistemul izvoarelor de drept. Obiceiul juridic sau cutuma. Precedentul judiciar sau administrativ si practica judiciară. Doctrina juridică. Contractul cu caracter normativ. Contractul internaţional. Actul normativ. Principiile generale ale dreptului

Actele normative - caracteristica generală. Deosebirea dintre actele cu caracter normativ, actele de aplicare şi actele de interpretare a dreptului. Clasificarea actelor cu caracter normativ. Legea si actele subordonate legii. Categorii de legi. Actele normative emise de unele organizaţii non-guvernamentale.

Izvoarele dreptului la etapa contemporană. Izvoarele dreptului în Republica Moldova de la adoptarea Declaraţiei suveranităţii Republicii Moldova.

Procesul de creare (elaborare) a dreptului

Dialectica conţinutului si formei in drept. Principiile ştiinţifice ale procesului de elaborare a dreptului. Elaborarea dreptului in scopul dirijării societăţii de către stat. Organele în competenţa carora intră elaborarea actelor normative. Referendumul ca formă de creare a dreptului.

Tehnica juridica si tehnica legislativa. Tehnica completării si modificării actelor normative. Stilul si limbajul dreptului.

Etapele de elaborare a actelor normative. Necesitatea elaborarii actelor normative. Iniţierea proiectului actului normativ solicitat. Elaborarea propriu-zisă, dezbaterea, modernizarea si înaintarea spre adoptare a proiectului actului normativ. Adoptarea si promulgarea actului normativ. Publicarea actului normativ. Particularităţile specifice elaborării si adoptării diferitor categorii de acte normative.

Structura actului normativ. Denumirea actului normativ. Diversitatea actelor normative in dependenţă de organele emitente. Preambulul sau formula introductiva. Dispoziţiile generale ( introductive). Conţinutul propriu-zis. Dispoziţiile finale si tranzitorii. Modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor normative.

Sistemul dreptului

Conceptul sistemului de drept. Evoluţia istorică a sistemelor de drept. Dreptul public si dreptul privat. Subordonarea sistemului de drept condiţiilor politice, economice si de altă natura. Principiile de constituire a sistemului de drept.

Obiectul reglementării juridice. Metoda reglementării juridice. Formarea ramurilor de drept in dependenţă de obiectul si metoda reglementarii juridice. Dreptul material si dreptul procesual.

Ramura de drept. Instituţia juridica. Ordinea juridică. Caracteristica generală a ramurilor de drept. Prezentarea succintă a unor concepţii cu privire la elementele constitutive ale sistemului de drept. Principalele ramuri de drept la etapa contemporana.

Dreptul intern si dreptul internaţional, coraportul lor. Dreptul internaţional public si dreptul privat internaţional.

Sistemul dreptului şi sistemul legislaţiei, coraportul lor. Rolul sistemului de drept în codificarea si aplicarea normelor juridice. Sistematizarea actelor normative. Codificarea si incorporarea actelor normative.

Eficacitatea dreptului

Scopul normelor juridice, instituţiilor, supraramurilor, ramurilor de drept şi a sistemului ramurilor de drept. Definiţia eficacităţii dreptului de atingerea scopului preconizat. Menirea socială a dreptului. Dreptul ca instrument de reglementare a relaţiilor sociale. Noţiunea de eficacitate a normelor juridice. Eficacitatea dreptului ca rezultat al elaborării si aplicării juste a normelor juridice.

Prezentarea principalelor pîrghii ce contribuie la edificarea eficacităţii dreptului. Elaborarea competitivă a actelor normative. Corelaţia dintre scopul actului normativ si rezultatele aplicării acestuia. Realizarea eficientă a actelor normative. Excluderea lacunelor in drept, urmînd modificarea si adoptarea unor noi reglementări juridice adecvate.

Eficacitatea actelor de aplicare a dreptului si condiţiile de atingere a acestora. Elaborarea recomandărilor ştiinţifice vizînd sporirea eficacităţii dreptului.

Raportul juridic

Noţiunea de raport juridic. Premizele apariţiei raportului juridic. Unele concepţii cu privire la condiţiile apariţiei raportului juridic. Raportul juridic concret si raportui juridic abstract. Caracterizarea raportului juridic.Caracterul social si voliţional al raportului juridic. Locul si rolul raportului juridic în suprastructura juridică şi în mecanismul reglementării juridice. Dreptul şi raportui juridic. Clasificarea raporturilor juridice.

Structura raportului juridic. Subiectele raportului juridic. Prncipalele criterii de clasificare a subiectelor raportului juridic. Subiectele individuale si colective. Capacitatea juridică: de folosinţă si de exerciţiu. Persoanele fizice si juridice. Statul ca un subiect special al raportului juridic. Organele de stat si organismele internaţionale în calitate de subiecte ale raportului juridic.

Obiectul raportului juridic. Principalele obiective urmărite de clasificarea obiectului juridic. Relaţiile sociale ca obiect al reglementării juridice. Relaţii cu caracter patrimonial şi personal nepatrimonial. Obiectul raportului juridic de drept - criteriu de clasificare a raporturilor juridice (constituţionale, administrative, civile, penale etc.)

Conţinutul raportului juridic - element al raportului juridic. Drepturile obiective si subiective. Obligaţiile participanţilor la raportul juridic.

Faptul juridic. Clasificarea faptelor juridice. Acţiuni şi evenimente. Actul juridic.Clasificarea actelor juridice.

Actul juridic

Conceptul actului juridic. Clasificarea actelor juridice. Act juridic normativ si act juridic de realizare a dreptului. Act juridic de aplicare a dreptului.

Condiţiile actului juridic. Subiect şi obiect juridic. Voinţa juridică. Voinţa juridică individuală si voinţa juridică colectivă. Voinţa internă si externă. Cauza juridică. Condiţiile valabilităţii cauzei juridice.

Nulitatea actelor juridice. Nulitatea de fond si de formă. Categorii de acte juridice nule. Stabilirea nulităţii in dreptul intern ( drept public si drept privat) si în dreptul internaţional.

Realizarea dreptului

Conceptul realizării dreptului. Formele si metodele realizării dreptului. Unele concepţii cu privire la formele realizării dreptului. Respectarea si executarea normelor juridice. Aplicarea normelor juridice ca formă de realizare a dreptului. Principalele exigenţe ale aplicării adecvate a dreptului.

Subiectele realizării dreptului. Persoanele fizice si juridice, funcţionarii de stat si organele de stat ca subiecte ale realizării dreptului.

Aplicarea dreptului. Aplicarea normativă si aplicarea individuală.

Aplicarea dreptului prin analogie. Analogia legii si analogia dreptului. Specificul aplicării prin analogie a dreptului in diferite ramuri de drept. Fazele procesului de aplicare a dreptului. Stabilirea stării de fapt. Alegerea şi identificarea normei juridice aplicabile. Interpretarea normei juridice. Elaborarea actului de aplicare a dreptului.

Interpretarea normelor juridice

Conceptul interpretării normelor juridice. Interpretarea dreptului ca una din fazele procesului de aplicare a dreptului. Necesitatea interpretării normelor juridice.

Formele interpretării normelor juridice. Interpretarea oficială si neoficială (doctrinara). Interpretarea normativă si cauzală.

Metodele interpretării normelor juridice. Evoluţia metodelor de interpretare a dreptului. Metodele clasice de interpretare a normelor juridice. Metoda gramaticală. Metoda logică. Metoda sistematică. Metoda istorică. Metoda teleologica. Folosirea concomitentă (după caz) a diferitor metode la stabilire a sensului exact a normelor juridice.

Reglementarea juridică a interpretării. Specificul interpretării normelor juridice in diferite ramuri de drept. Rezultatul interpretării normelor juridice.

Spiritul şi litera legii. Abuzul de drept si frauda de lege. Lacunele în drept. Căile de remediere a lacunelor in drept.

Legalitatea, ordinea legală şi disciplina

Conceptul legalităţii. Conceptul democraţiei. Coraportul dintre legalitate şi democraţie. Formele democraţiei. Legalitatea ca fundament al statalităţii. Mecanismul asigurării legalităţii si democraţiei in statul de drept.

Noţiunea de ordine legală. Ordinea legală ca parte componentă a ordinii publice. Legalitatea si ordinea legală: interferinţă si substituiri. Garanţiile legalităţii si ordinii legale. Principalele metode de asigurare a legalitaţii si ordinii legale.

Conceptul şi formele disciplinii. Legalitatea si disciplina, coraportul lor.

Răspunderea juridică

Răspunderea juridică - parte integrantă a raspunderii sociale. Conceptul răspunderii juridice. Temeiurile atragerii la raspundere juridică.

Fapta ilicită. Survenirea unor consecinţe negative. Legătura cauzală dintre fapta ilicită si consecinţele care au survenit. Vinovăţia.

Principiile atragerii la răspundere juridică. Principiul răspunderii personale pentru fapta comisă. Principiul justeţei aplicării sancţiunii. Principiul de atragere obligatorie la răspundere juridică pentru fapta ilicita săvirşită.

Conduita licită si ilicită. Fapta ilicită - condiţie obligatorie de atragere la răspundere juridică. Elementele constitutive ale faptei ilicite. Obiectul, latura obiectivă, latura subiectivă si subiectul faptei ilicite. Modalităţile faptelor ilicite şi tipurile de răspundere juridică. Cauzele săvîrşirii infracţiunilor si altor fapte ilicite. Căile si metodele de prevenire a comiterii faptelor ilicite.

Vinovăţia - temei al răspunderii juridice. Tipurile si formele vinovăţiei. Intenţia (directă si indirectă). Imprudenţa.

Cazurile care eliberează de răspundere juridică. Legitima apărare. Extrema necesitate.

Teorii şi curente în gândirea juridică

Consideraţii generale. Premize de ordin social, economic si politic ale cristalizării teoriilor si curentelor în gîndirea juridică universală.

Germenii teoriei dreptului natural. Contribuţiile lui Aristotel şi Platon .

Şcoala Stoică si şcoala Epicuriană. Teoria creştina si dreptul natural.

Aportul Sfîntului Augustin si al lui Toma de Aquino.

Teoriile lui Grotius fundamentul primordial al scolii dreptului natural.

Epoca de înflorire a dreptului natural. Motivele abandonării şi a renaşterii dreptului natural. Importanţa dreptului natural. Şcoala istorică — oponentă a idealismului juridic al şcolii dreptului natural. Prefigurarea şcolii istorice. Prezentarea lapidară a principalelor doctrine ce au influenţat şcoala istorică. Contribuţiile aduse de către şcoala utilitara. Şcoala sociologică (pozitivistă) şi trăsăturile ei particulare.

Teoria pragmatismului şi alte teorii, concepte şi curente de doctrină juridică.

Literatura de specialitate

  1. Arseni Alexandru, Ion Creangă, Corneliu Gurin, Boris Negru, Pavel Barbalat, Mihai Cotorobai, Gheorghe Susarenco, Constituţia Republicii Moldova, comentată articol cu articol, Vol.I, Civitas, Chişinău, 2000.
  2. Avornic Gheorghe, Teoria generală a dreptului. Cartier, 2004.
  3. Avornic Gheorghe şi Lupu Gheorghe, Teoria generala a dreptului, Editura LUMINA Chişinău 1997.
  4. Baltag Dumitru, Teoria generala a dreptului şi Statului, TIPCIM, Cimişlia 1996.
  5. Baltag Dumitru, Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002
  6. Boboş Gheorghe, Teoria generala a statului si dreptului, Bucureşti 1994
  7. Ceterchi I. si Craiovean I., Introducere in studiul dreptului, Bucureşti 1993.
  8. Ceterchi I. si Laburici M., Teoria generala a statului si dreptului, Bucureşti 1983
  9. Ceterchi Ioan, Ion Craiovean, Introducere în studiul dreptului, ALL, 1995.
  10. Craiovean Ion, Teoria generala a dreptului, Bucureşti, ы1997.
  11. Daghie Viorel, Ion Apostu, Elemente de drept public şi privat, Naţional, Bucureşti, 1998.
  12. Dan Ciobanu, Introducere in studiul dreptului, Bucureşti, 1993.
  13. Djuvara Mircea, Teoria generală a dreptului, Drept raţional, izvoare şi drept pozitiv, ALL, Bucureşti 1995 şi 1999.
  14. Dogaru Ion, Elemente de teorie generala a dreptului, Craiova, 1994.
  15. Dogaru Ion, Teoria generala a dreptului, Craiova, 1997.
  16. Dorel Mstyi. Teoria generala a dreptului. Cluj-Napoca, 1996.
  17. Drăgan Gheorghe, Teoria general a dreptului, Craiova 1993.
  18. Humă Ioan, Introducere în studiul dreptului, Chemarea, Iaşi, 1993.
  19. Huma Ioan, Teoria generala a dreptului, Bucureşti, 1995.
  20. Iftime E., Noţiuni introductive in studiul dreptului, laşi 1991.
  21. Iftime Elena, Noţiuni introductive în studiul dreptului, Chemarea, Iaşi, 1991.
  22. Lupu Gheorghe, Dvoracek Maria, Teoria generala a dreptului, laşi, 1996.
  23. Lupu Gheorghe, Introducere în studiul dreptului, Iaşi 1985.
  24. Mateuţ Gh., Elemente de logica juridică, Iaşi 1994.
  25. Mazilu Dumitru, Teoria generala a dreptului. Bucureşti, 1999.
  26. Motică Radu, Gheorghe Mihai, Introducere în studiul dreptului, în II volume, Alma Mater, Timişoara 1995.
  27. Negru Boris, Teoria generala a dreptului şi statului, Chişinău, 1999.
  28. P. Miculescu, Statul de drept., Bucureşti 1998.
  29. Popa Nicolae, Teoria generală a dreptului, Actami, Bucureşti, 1994.
  30. Popa Nicolae, Teoria generala a dreptului, Bucureşti, 1996.
  31. Popescu A., Teoria dreptului, România de mâine, Bucureşti 1996.
  32. Roubier P., Theorie generale du droit, Syrei, Paris, 1951.
  33. Şantai Ioan, Introducere in studiul dreptului, Sibiu, 1991.
  34. Sida Andrei, Introducere in teoria generala a dreptului, Timişoara, 1997.
  35. Sofia Popescu. Statul de drept în discuţii contemporane. Bucureşti 1998
  36. Speranţia E., Introducere în studiul dreptului, Cluj, 1940.
  37. Tudor Drăganu, Introducere în teoria şi practica statului de drept, Cluj. 1992.
  38. Vrabie G. si Popescu S., Teoria generala a dreptului, Iaşi 1993.
  39. Vrabie Genoveva, Politica morala şi dreptul, Politica, Bucureşti, 1977.
  40. Vrabie Genoveva, Sofia Popescu, Teoria generala a dreptului, Bucureşti, 1995.
  41. Waschitz A., teorie şi tehnică în procesul de elaborare a dreptului, Academia Română, Bucureşti, 1969.
  42. Zlătescu Victor - Dan, Panorama marilor sisteme contemporane de drept, continent XXI, Bucureşti 1994.
  43. Patrich Dunleavy, Brendon O / Leary. Teoriile statului. Politica democraţiei liberale. Chişinău. Epigraf, 2002
  44. Алексеев А. А., Право (Азбука теория философия), Москва, 2000
  45. Венгеров А.Б., Теория государства и права, Москва 1998.
  46. Енгибарян Р.В., Краснов Ю.К., Теория государства и права, Москва 1999.
  47. Комаров С.А., Малько А.В., Теория государства и права, Учебно-методические пособие, краткий учебник для вузов, Москва 1999.
  48. Комаров С.А., Общая теория государства и права, в схемах и определениях, Москва 1998.
  49. Комаров С.Ф., Общaя теория государства и права, Москва 1998ю
  50. Корельский В. И.. В. Д. Перевалов, Теория государства и права, Москва 1997.
  51. Корельский В. И.. В. Д. Перевалов. Теория государства и права, Москва, 1997.
  52. Лазарев В.В., Липень С.В., Теория государства и права, Москва 1998.
  53. Лазарев В.В., Общaя теория государства и права, Москва, 1994.
  54. Марченко М.Н., Теория государства и права, Москва 1996.
  55. Общая теория государства и права, Академический курс в 2-х томах, отв. ред. Марченко М.Н., Москва 1998.
  56. Общaя теория права и государства, под ред. Лазарева В.В., Москва 1996.
  57. Проблемы теории государства и права, под ред. Алексеева С.С., Москва 1987.
  58. Соколов А. Н., Правовое государство: идея, теория, практика., Курск.1994.
  59. Сурилов А.В., Теория государства и права, Киев 1989.
  60. Теория государства и права, отв. ред. Орнельский В.М. и Перевалов В.Д., Москва 1998.
  61. Теория государства и права, под ред. Матузова Н.И. и Малько А.В., Москва 1999.
  62. Теория государства и права, под ред. Поголкина А.С., 2-е издание, Москва 1996.
  63. Федоров Г. К., Теория государства и права, Кишинэу, 1998.
  64. Хропанюк В.Н., Теория государства и права, Москва 1998.
  65. Хропанюк В. Н.. Теория государства и права, Москва, 1997 .
  66. Шершеневич Г.Ф., Общaя теория права, Том 1, Выпуск 1, Москва 1995.
  67. Шершеневич Г.Ф., Общaя теория права, Том 11, Выпуск 2, 3, 4, Москва 1995.