română | русский | english

Istoria gindirii politice in Moldova

Tema 1. Obiectul de studiu al istoriei gîndirii politice în Moldova.
Actualitatea şi necesitatea studierii istoriei gîndirii politice în Moldova. Definirea obiectului de studiu al istoriei gîndirii politice în Moldova. Locul şi rolul istoriei gîndirii politice în Moldova în sistemul ştiinţelor contemporane. Ideea politică - rezultat al activităţii creatoare a personalităţii. Problematica şi tematica gîndirii politice în Moldova. Conceptul de patriotism şi rolul lui în istoria gîndirii politice din Moldova. Periodizarea istoriei gîndirii politice în Moldova. Continuitatea şi interdependenţa istoriei gîndirii politice în Moldova ca parte componentă a istoriei gîndirii politice mondiale.

Tema 2. GÎndirea politică în Moldova în sec. XIV–XVI.
Dezvoltarea social-politică şi economică ale voievodatelor române în sec. XIV-XVI. Factorii spirituali şi rolul lor în formarea gîndirii politice. Biserica – factor important în sprijinirea şi dezvoltarea relaţiilor feudale. Idei politice în cadrul mişcărilor eretice ale bogomililor şi husiţilor. Conţinutul politic ale acestor erezii şi răspîndirea lor în rîndurile populaţiei. Izvoarele şi documentele istorice care atestă prezenţa mişcărilor eretice în spaţiul românesc.

Tema 3. Idei politice în cronografia moldovenească din sec. XV-XVI.
Cronicile – cele mai vechi şi mai importante monumente ale gîndirii social-politice din statele române feudale. Tradiţia istoriografiei bizantine medievale în cronicile de limbă slavonă din secolele XV-XVI. “Letopiseţul anonim al Moldovei”, “Letopiseţul de la Putna”, “Cronica moldo-germană”, “Cronica moldo-polonă”, “Letopiseţul lui Macarie”, “Letopiseţul lui Eftimie”, “Letopiseţul lui Azarie”. Dezvoltarea gîndirii politice româneşti din sec. XV-XVI în contextul culturii ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est.

Tema 4. Cronicari din Moldova.
Idei politice în cronografia din secolul al XVII-lea – prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Trăsăturile specifice ale cronografiei din secolul al XVII-lea.

Grigore Ureche (anii 90 ai secolului al XVI-lea – 1647) “Letopiseţul Ţării Moldovei de cînd s-au descălecat ţara şi de cursul anilor şi de viaţa domnilor, care scrie de la Dragoş Vodă pînă la Aron Vodă” (1359-1594). Miron Costin (1633-1691) “Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă încoace”(1595-1661).

Ion Neculce (1672-1745) “Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabija Vodă pînă la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat”(1661-1743).

Nicolae Costin (1660-1712) “Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii pînă la 1601”, “Cronica domniei dintîi a lui Nicolae Vodă”.

Nicolae Milescu-Spătaru (1636-1707 sau 1708) “Hrismologhion”, “Aritmologhion”, “Vasiliologhion”.

Tema 5. Concepţiile social – politice ale lui Dimitrie CAntemir. Activitatea politică şi ştiinţifică a lui D.Cantemir. Trăsăturile caracteristice ale concepţiilor politice ale lui D.Cantemir. Problema originii şi dezvoltării statului, formele de guvernămînt în concepţia lui D.Cantemir. Problema patriotismului, a războiului şi a păcii în concepţia lui D.Cantemir. Teoriile “creşterii şi descreşterii popoarelor”, “ciclurilor şi vîrstelor”.

Tema 6. Gîndirea politică de la sfîrşitul sec. al XVIII-lea – prima jumătate a sec. al XIX-lea. (iluminismul)
Idei politice în cadrul ideologiei iluministe clasice. Trăsăturile specifice şi periodizarea mişcării iluministe din Ţările Româneşti. Mişcarea iluministă din Moldova şi caracteristicile ei. Reprezentanţii iluminismului clasic: Gheorghe Asachi (1788-1869); Ionică Tăutul (1795-1830); Alexandru Hâjdeu (1811-1872); Andronache Donici (1760-1829); Alexandru Sturza (1791 -1854). Umanismul în opera lui Gh.Asachi şi problema patriotismului. Problemele ştiinţei politice în concepţia lui Ionică Tăutul. Aportul lui A.Donici la dezvoltarea gîndirii juridice din Moldova. Trăsăturile iluminist-raţionaliste ale creaţiei lui A.Hâjdeu. Raţionamente despre viaţa socială şi politică în lucrările lui A.Sturza.

Tema 7. Paşoptismul – expresie a epocii renaşterii naţionale.
Mişcarea paşoptistă şi componentele sale ideologice: iluminismul reformist şi iluminismul revoluţionar. Activitatea şi obiectivele de bază a mişcării paşoptiste. Caracteristicile paşoptismului din Moldova. Reprezentanţii paşoptismului: Costache Negruzzi (1808-1868); Mihail Kogălniceanu (1817 -1891); Alecu Russo (1819-1859). Costache Negruzzi - promotor al progresului social şi adept al reformelor. Activitatea politică şi ideile politice ale lui Mihail Kogălniceanu. Alecu Russo - militant al progresului şi reformelor. Activitatea politică şi ideile politice ale lui Alexandru Sturza (1791-1854).

Tema 8. Idei politice în cadrul ideologiei socialiste.
Trăsăturile generale ale socialismului anilor 70 – începutul anilor 80. Mişcarea socialistă din Rusia şi direcţiile ei: anarhistă (M. Bacunin), propagandistă (P.Lavrov), complotistă (P.Tcaciov). Trăsături specifice ale gîndirii socialiste din Basarabia. Reprezentanţii socialismului basarabean: Nicolae Zubcu-Codreanu (1850-1878); Zamfir Ralli-Arbure (1848-1933); Mihail Negrescul (1843-1871). Concepţiile revoluţionare ale lui Nicolae Zubcu-Codreanu despre stat şi proprietate. Democratismul şi spiritul revoluţionar în opera şi activitatea lui Zamfir Ralli-Arbure. Progresul mondial şi dezvoltarea societăţii în concepţia lui Mihail Negrescul.

Tema 9. Idei politice în cadrul ideologiei liberale.
Caracteristicile, izvoarele şi predecesorii liberalismului clasic. Trăsăturile specifice ale ideologiei liberale în Moldova. Înfiinţarea şi activitatea Partidului libertăţii poporului. Reprezentanţii liberalismului românesc: Constantin Stamati-Ciurea (1828-1898), Vasile Laşcu (1861-1932), Paul Leonard (1837-1891), Nicolae Grădescul (1865-1941). Problema genezei şi dezvoltării civilizaţiei umane în concepţia lui C.Stamati-Ciurea. Concepţiile liberal-democratice ale lui V.Laşcu despre societate. Soluţionarea problemei proprietăţii şi a libertăţii în opinia lui P.Leonard. Conceperea aspiraţiilor liberalismului de către N.Grădescul.

Tema 10. Gîndirea politică în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea – Începutul secolului al XX-lea.
Concepţiile conservatist-naţionaliste în opera lui Mihai Eminescu (1850-1889). Ideile democratice şi patriotismul ale lui Bogdan Petriceicu Haşdeu (1838-1907). Idei politice în opera lui Alexei Mateevici (1888-1917). Activitatea politică şi ideile social-politice şi juridice ale lui Constantin Stere (1865-1936).

Tema 11. Dezvoltarea gîndirii politice în Basarabia în perioada interbelică.
Basarabia în componenţa statului naţional român. Sistemul politic şi administrativ al României. Mişcarea de partide din Basarabia. Consolidarea noilior partide şi grupărilor politice. Activitatea partidelor politice tradiţionale. Rolul în istoria contemporană a românilor ale partidelor de extrema stăngă şi dreaptă. Stabilirea regimului monarhiei autoritare. Schimbările social-economice din perioada interbelică. Marea Unire şi cultura românească.

Tema 12. Dezvoltarea gîndirii politice în transnistria în perioada interbelică.
Moldova din stînga Nistrului în anii 1918-1940. Formarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RASSM). Transnistria în perioada războiului civil din Rusia Sovietică. Grupul de iniţiativă pentru crearea RASSM şi crearea Republicii Autonome Moldoveneşti. Viaţa social-economică şi politică a RASSM. Adoptarea constituţiei RASSM. Cultura. Represiuni contra culturii naţionale.

Tema 13. Gîndirea politică în cadrul sistemului totalitar comunist.
Formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM). Sistemul administrativ şi politic al RSS Moldoveneşti. Mişcarea de rezistenţă împotriva regimului totalitar. Activitatea Frontului Naţional Patriotic. Pantelimon Halipa, Ion Ignatiuc, Constantin Bivol, ş.a. luptători pentru unirea Basarabiei cu România. Declanşarea procesului de transformări socialiste în Moldova Sovietică. Regimul politic în Moldova Sovietică între anii 1948-1964. Încercări de liberalizare a vieţii politice. Starea socială a populaţiei. Esenţa politică a regimului totalitar din RSSM. Intensificarea luptei pentru renaşterea culturii naţionale române.

Tema 14. Republica Moldova: de la monopartidismul comunist la pluralismul politic.
Criza sistemului totalitar în Moldova Sovietică. Renaşterea mişcării de eliberare naţională după restructurarea din URSS în 1985. Apariţia noilor formaţiuni obşteşti şi politice. Transformările în domeniul vieţii social-politice. Declaraţia suveranităţii şi proclamarea independenţei Republicii Moldova. Legea Republicii Moldova „Cu privire la partide şi alte organizaţii social-politice”. Programele şi activitatea partidelor politice din Republica Moldova. Alegerile parlamentare din Republica Moldova 1994, 1998, 2000. Integrarea Republicii Moldova în structurile politice şi economice internaţionale.

Bibliografie

1. Asachi Gh. Opere. (2 vol.) - Chişinău, 1991.
2. Babii A. Vederile estetice şi social-politice ale lui Miron Costin. // Revistă de lingvistică şi ştiinţe literare, 1991, nr 6.
3. Babii A., Vrabie E. Alexandru Scarlat Sturza (1791-1854). // Revista de Istorie a Moldovei. 1992, nr 4.
4. Babii A. Concepţiile sociologice şi estetice ale lui C.Stere. // Nistru, 1989, N4.
5. Balmuş P. Ceasornicul domnilor de Nicolae Costin: între tălmăcire şi adaptare-localizare. // Revistă de lingvistică şi ştiinţe literare, 1995, nr 3.
6. Beşleagă V. Bisericile şi mănăstirile sub regimul totalitar comunist în RSSM. // Destin românesc, nr 1, 1996.
7. Biniuc V. Statalitatea moldovenească: problemele renaşterii şi consolidării. // Dialog. Culegere de studii social-politice. - Chişinău, 1995.
8. Bobînă G. A.Cantemir. - Chişinău, 1981.
9. Bold E., Agrigoroaiei I. Partidele politice din România (1918-1939). - Iaşi, 1989.
10. Bruhis M. Republica Moldova de la destrămarea imperiului sovietic la restaurarea imperiului rus. - Bucureşti, 1997.
11. Bulgaru M. Gîndirea iluministă în Moldova: opinii şi realităţi. - Chişinău, 2001.
12. Canta I. Letopiseţul Ţării Moldovei de la a doua şi pînă la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat.(1741-1769) – Chişinău, 1999.
13. Cantemir D. Descrierea Moldovei. - Bucureşti, 1978.
14. Ciobanu Şt. D.Cantemir în Rusia. // Basarabia, 1992, nr 10.
15. Ciocanu V. Mihail Kogălniceanu şi Basarabia. // Revista de lingvistică şi ştiinţe literare, 1993, nr 1.
16. Ciocanu V. Cronografia moldovenească în preocupările ştiinţifice şi literare ale lui Mihail Kogălniceanu. // Literatura moldovenească şi problema istorismului. - Chişinău, 1990.
17. Ciupercă I. Opoziţie şi putere în România anilor 1922-1928. - Iaşi, 1994.
18. Constantin J. Basarabia sub ocupaţia sovietică de la Stalin la Gorbaciov. - Bucureşti, 1994.
19. Constantin J. Marile puteri şi problema Basarabiei. - Bucureşti, 1995.
20. Cornea P., Zamfir M. Gîndirea românească în epoca paşoptistă. – Bucureşti, 1969.
21. Costin M. Letopiseţul Ţării Moldovei. – Chişinău, 1991.
22. Cronicarii moldoveni. - Bucureşti, 1987.
23. Din gîndirea politico-juridică din România. – Bucureşti, 1974.
24. Din istoria gîndirii social-politice şi filosofice în Moldova. Sub red lui Ermuraţchii V. – Chişinău, 1970.
25. Dobrescu-Dîmboviţă C. Vasile Alecsandri: diplomat şi revoluţionar de la 1884. // Moldova Suverană, 1990, 29 noiembrie.
26. Dorobanţu A. Secolul XIX – M.Eminescu. // Ştiinţă şi tehnică, 2000, nr 1-2.
27. Efrim L. „Pozitivismul istoric” în filosofia istoriei lui Bogdan Petriceicu-Haşdeu. // Revista de filosofie şi drept, 1997, nr 1.
28. Eliade M. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. - Chişinău.
29. Eremia I. Relaţiile externe ale lui Vasile Lupu .(1634-1653): contribuţii la istoria diplomaţiei moldoveneşti în sec. al XVII-lea. - Chişinău, USM, 1999.
30. Eremia I. Nicolae Milescu-Spătaru şi Ioan Belevici: o pagină din istoria diplomaţiei moldoveneşti din sec. al XVII-lea. // Revista de istorie a Moldovei, 1993, nr 4.
31. Formarea RSS Moldoveneşti şi crearea Partidului Comunist al Moldovei. Cul. de doc. şi mat. - Chişinău, 1986.
32. Grama D., Slutu C. Statul şi dreptul Moldovei în opera lui Costache Negruzzi. // Nistru, 1984, nr 12.
33. Gray J. Liberalismul. - Bucureşti, 1998.
34. Gray J. Dincolo de liberalism şi conservatorism. - Bucureşti, 1998.
35. Hâşdeu B P. Scrieri alese. În 2 volume. - Chişinău, 1988.
36. Iliescu A. Liberalismul între succese şi iluzii. - Bucureşti, 1998.
37. Integritatea concepţiei: Eminescu şi ideile politice. // Mihăiescu V. Viciul nepedepsit. - Bucureşti, 1992.
38. Iorga N. Istoria poporului românesc. - Bucureşti, 1985.
39. Istoria găndirii politice în Moldova. Partea I. - Chişinău, 1994.
40. Istoria Republicii Moldova: Din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre. - Chişinău, 1997.
41. Istoria românilor. Epoca contemporană. – Chişinău-Galaţi, 1992.
42. Juc V. Din istoria gîndirii politice româneşti (în Modova). - Chişinău, 1997.
43. Lozovanu C. Constantin Stere şi mişcarea naţională din Basarabia. // Cugetul, 1995, nr 1-2.
44. Matcaş N. Ce realităţi cultural-politice l-au influienţat pe Mateevici? // Limba română, 1998, nr 3.
45. Mateevici A. Pagini alese. – Chişinău, 1985.
46. Memoriul cu privire la necesitatea creării RSSM. // Cugetul, 1992, nr 5-6.
47. Moraru A. Istoria românilor (Basarabia şi Transnistria 1812-1993). – Chişinău, 1995.
48. Moldova în contextul relaţiilor politice internaţionale 1387-1858. Tratate. - Chişinău, 1992.
49. Moşneaga V., Rusnac Gh. Pluripartidismul în Moldova: etapele şi tendinţele de bază ale consolidării. // Pluripartidismul în Moldova: esenţa şi specificul formării. / CAPTES. - Chişinău, 2000.
50. Neculce I. Letopiseţul Ţării Moldovei. – Chişinău, 1990.
51. Nedelea M. Istoria României: compendiu de curente şi personalităţi politice. (Paşoptism. Conservatorism. Liberalism) – Bucureşti, 1994.
52. Negrei I. Nicolae Milescu-Spătarul – ambasador al Moldovei în Rusia. // Nistru, 1987, nr 2.
53. Negru N. „Basarabii” şi „Basarabia” în interpretarea lui Bogdan Petriceicu-Haşdeu. // Nistru, 1989, nr 3.
54. Nistor I. Istoria Basarabiei. - Chişinău,1991.
55. Ornea Z. Viaţa lui Constantin Stere.,V.1. - Bucureşti, 1989.
56. Ornea Z. Viaţa lui Constantin Stere.,V.2. - Bucureşti, 1991.
57. Petre P. Moldovenii în istorie. – Chişinău, 1993.
58. Pluripartidismul în Moldova: esenţa şi specificul formării. / CAPTES. - Chişinău, 2000.
59. Republica Moldova: istoria politică (1989-2000): Documente şi materiale, vol.1-2. - Chişinău, 2000.
60. Savu Al. Sistemul partidelor politice din România (1918-1940). – Bucureşti, 1976.
61. Slabu G. Zamfir Arbore şi lupta de eliberare naţională. // Cugetul, 1993, nr1.
62. Stamati-Ciurea C. Opere. – Chişinău, 1978.
63. Stat. Societate. Naţiune: Interpretări istorice. - Cluj-Napoca, 1982.
64. Stati V. Istoria Moldovei în date. – Chişinău, 1998.
65. Stati V. Moldovenii la răsărit de Nistru. – Chişinău, 1995.
66. Stere C. Scrieri. În 5 volume.V.5. - Chişinău, 1991.
67. Stere C. Social-democratism sau poporanism ? – Galaţi, 1996.
68. Şişcanu E. Ghilotina bolşevică în Basarabia. // Destin românesc, 1995, nr 3.
69. Tăutul I. Scrieri social-politice. - Bucureşti, 1974.
70. Tomoiagă R. Personalităţi şi tendinţe în perioada paşoptistă. - Bucureşti, 1976.
71. Tulbure G. Zamfir Arbore-Ralli: Activitatea revoluţionară şi concepţiile social-politice. – Chişinău, 1983.
72. Ureche Gr. Letopiseţul Ţării Moldovei. – Chişinău, 1990.
73. Ursu V., Roman T. Statele feudale şi evoluţia civilizaţiei româneşti în condiţiile confruntărilor cu marile puteri. - Chişinău, 1994.
74. Zub A. M.Kogălniceanu. - Bucureşti, 1971.
75. Zubcu-Codreanu N. Scrieri. – Chişinău, 1978.
76. Бабий А. Н.П.Зубку-Кодряну. - Кишинэу, 1982.
77. Бабий А., Каряева Л. Молдавскo-русские идейные связи в эпоху революционного нородничества. - Кишинэу, 1991.
78. Безруков А. Методологические основы социолистических воззрений Богдана Петричейку-Хашдэу. // Методологические вопросы современной науки. - Кишинэу, 1978.
79. Бобынэ Г. Гуманизм в философской и общественной мысли Молдавии в XVII - начало XVIII веков. - Кишинэу, 1988.
80. Виноградов В.А. Очерки общественно-политической мысли в Румынии: вторая половина XIX в.- начало XX в. - Москва, 1975.
81. Голод в Молдове (1946-1947). Cul. de doc. - Chişinău, 1993.
82. Грама Д. Обшественно-политические и правовые возрения Андронаки Донича. - Кишинэу, 1983.
83. Грама Д. Политико-правовые возрения К.Негруцци. - Кишинэу, 1986. // Известия АН МССР, серия общественные науки, 1988, № 3.
84. Дабижа Н. Свет книги Мирона Костина. // Кодры, 1984, № 1.
85. Двойченко-Маркова Е. Александру Хашдеу и Димитрий Кантемир. // Limbă şi literatură moldovenească, 1973, nr 3.
86. Комерзан А.Ф. Богдан Петричейку-Хашдеу. - Кишинэу, 1989.
87. Левит И. Молдавская Республика (ноябрь 1917–ноябрь1918). – Кишинэу, 2000.
88. Н.Г.Милеску-Спэтару – ученый, мыслитель, государственный деятель. - Кишинэу, 1972.
89. Моисеев И. Выдающийся дипломат объединения румынских княжеств: В.Александри. // Cugetul, 1992, nr 1.
90. Мошняга В. Партийно-политическое развитие Молдовы за десять лет независимости: политологический анализ. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea XIX. / USM. – Кишинэу, 2002.
91. Н.А.Гредескул – видный молдавский мыслитель на поприще российского либерализма. // Русские Молдовы: история, язык, культура. - Кишинэу, 1994.
92. Пасат В. Трудные страницы истории Молдовы (1940-1950). Cul. de doc. - Москва, 1994.
93. Попа А. Эминеску и Бессарабия. // Cugetul, 1991, nr 3.
94. Потлог В. Кантемир о войне и мире. // Кодры, 1973, №8.
95. Руссев Е. Ион Некулче. - Кишинэу, 1984.
96. Руссев Е. Мирон Костин. - Кишинэу, 1982.
97. Урсул Д. Николай Милеску-Спафарий. - Кишинэу, 1985.
98. Цвиркун В. Легенды и вымыслы о жизни и деятельности Д.Кантемира в России. // Revista de istorie a Moldovei, 1994, nr 2.
99. Чимпой М. К.Стере (1865-1936) // Кодры, 1997, № 9-10.
100. Эминеску М.: Жизнь и творчество в документах. - Кишинёв, 1990.

Specialitatea

Programa Examenului

• Teoria politica

• Istoria gândirii politice

• Doctrine si teorii politice contemporane

• Istoria gindirii politice in Moldova