Katatraumatismele craniocerebrale asociate
|
StatutTeza a fost susţinută pe 3 septembrie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 22 ianuarie 2009 Autoreferat – 0.37 Mb / în românăTezaCZU 616.831-001.3
|
Cuvinte Cheie
katatraumatisme craniocerebrale asociate, manifestări neurologice, substanţă cerebralăAdnotare
Studiul a examinat tranşant materialul clinic, investigaţional, curativ al unui amplu lot de katatraumatisme craniocerebrale asociate - 330 cazuri. Vârsta medie a pacienţilor înrolaţi în studiu a fost de 36,44 ani, ceea ce denotă faptul că katatraumatismele interesează predilect contingente tinere de populaţie. Traumatismele craniocerebrale asociate în contextul katatraumatismelor se întâlnesc de 2,55 ori mai frecvent decât cele ce se întâmplă în urma altor mecanisme de traumatizare.
Examenul clinico-neurologic a estimat că manifestările neurologice la pacienţii cu katatraumatisme craniocerebrale asociate sunt specifice pentru diferite forme de asociere în perioadele acută şi intermediară a bolii traumatice. Ele se caracterizează prin evoluţie mai expresivă şi se prezintă prin dereglări neurologice condiţionate de leziuni atât ale scoarţei cerebrale, substanţei albe, cât şi ale nucleelor bazale, corpului calos, trunchiului cerebral, hipotalamusului şi medulei spinale, care se accentuează pe fundalul comoţiei ori contuziei generale a structurilor suprasegmentare. S-a consemnat de asemenea rolul hemoragiilor intraventriculare şi subarahnoidiene ce survin în acest context (25,15%) şi care frecvent se pot manifesta în asociere.
Rezultatele studiului au demonstrat că schimbările neurologice la katatraumatismele craniocerebrale asociate au evoluat în majoritatea cazurilor pe fundalul şocului traumatic, al dereglărilor funcţiilor vitale, al stării generale grave a pacienţilor, cu dereglări ale conştiinţei, stări de ebrietate, reacţii de afect la traumatism, cu multiple leziuni asociate. Prezenţa acestui fundal de stări patologice sugerează importanţa monitoringului atent al tabloului neurologic în perioada acută a bolii traumatice. În baza datelor radiologice, ale tomografiei computerizate, prin vizualizarea intraoperatorie a encefalului, după rezultatele morfopsiei au fost evidenţiate modificările substanţei cerebrale şi ale oaselor craniene caracteristice pentru katatraumatisme, care au un rol de esenţă în patogenia edemului şi a tumefierii cerebrale, a dereglărilor vasculare şi în apariţia leziunilor secundare.
Analiza formelor clinice ale traumatismelor craniocerebrale din contextul katatraumatismelor craniocerebrale asociate a delimitat o serie de leziuni grave ale encefalului la 29,09% pacienţi. S-a cuantificat de asemenea volumul deperdiţiilor de sânge prin hematoamele solitare, cele etajate şi bilaterale cu demarcarea simptomelor neurologice ce specifică fiecare asemenea entitate clinică. Numai în contextul distructiv al acestui gen de traumatisme s-a constatat formarea leziunilor craniocerebrale după mecanisme indirecte de traumatizare – per total prezente la 18,18% din pacienţi.
În temeiul probelor acumulate au fost elaborate algoritme de diagnostic şi asistare oportună şi de volum plenar ale katatatraumatismelor craniocerebrale asociate în scenarii diferenţiate pentru asistenţa de prespital şi cea de staţionar, care au fost şi valorificate în practica serviciilor de urgenţă din republică.
Mesajul final al studiului este cel de abordare strategică a activităţilor de prevenire a acestor evenimente dramatice, iar pentru anticiparea katatraumatismelor craniocerebrale asociate se impune elaborarea unor programe sociale dirijate în acest sens, revederea codurilor de construcţie a clădirilor, a legislaţiei de reglementare, modificarea mediului înconjurător, cum ar fi instalarea protecţiilor la ferestre şi a balustradelor la balcoane.
Cuprins
CAPITOLUL II. Materialul şi metodele de investigare
- 2.1. Сritеriile de includere a pacienţilor în studiu
- 2.2. Metodel de examinare a pacienţilor cu katatraumatisme craniocerebrale asociate
- 2.2.1. Examenul clinic al pacienţilor cu katatraumatisme craniocerebrale asociate
- 2.2.2. Examenele instrumentale şi de laborator
- 2.3. Ponderea katatraumatismelor craniocerebrale asociate în structura generală a traumatismelor mecanice
- 2.4. Prelucrarea statistico-matematică a materialului explorativ
CAPITOLUL III. Particularităţile diagnosticului şi asistenţei medicale a pacienţilor cu katatraumatisme craniocerebrale asociate la etapa de prespital
CAPITOLUL IV. Particularităţile clinice ale componentului craniocerebral la pacienţii cu katatraumatisme craniocerebrale asociate
- 4.1. Caracteristica clinică a comoţiei cerebrale
- 4.2. Caracteristica clinică a contuziilor cerebrale şi leziunii axonale difuze
- 4.3. Caracteristica clinică a compresiunilor cerebrale
CAPITOLUL V. Particularităţile clinice ale pacienţilor cu katatraumatisme craniocerebrale mono- şi poliasociate
- 5.1. Traumatisme craniocerebrale asociate cu leziuni ale scheletului facial
- 5.2. Traumatisme craniocerebrale asociate cu leziuni ale toracelui şi organelor viscerale intratoracice
- 5.3. Traumatisme craniocerebrale asociate cu leziuni ale organelor cavităţii peritoneale şi spaţiului retroperitoneal
- 5.4. Traumatisme craniocerebrale asociate cu leziuni ale membrelor şi bazinului
- 5.5. Traumatisme craniocerebrale asociate cu leziuni ale coloanei vertebrale şi măduvei spinării
- 5.6. Katatraumatisme craniocerebrale poliasociate
CAPITOLUL VI. Particularităţile tratamentului katatraumatismelor craniocerebrale asociate în staţionar şi rezultatele tratamentului în dependenţă de volumul asistenţei medicale la diferite etape de tratament
Membrii Consiliului Ştiintific
- Diomid Gherman, preşedinte
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" - Mihai Gavriliuc, secretar
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" - Gornea Filip (decedat), membru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" - Ariadna Bociarova, membru
doctor - Pedacenco Evghenii
doctor habilitat în medicină, profesor universitar, membrucorespondent al AŞM a Ucrainei
Teze
Acte Normative
