Diversitatea genetică a căpuşelor ixodide Ixodes ricinus (L.) şi microorganismelor transmisibile în focarele Republicii Moldova
|
StatutTeza a fost susţinută pe 19 septembrie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 octombrie 2008 Autoreferat – 0.55 Mb / în română – 0.62 Mb / în rusăTezaCZU 579.895.421(478)(043.3)+595.421(478)(043.3
|
Cuvinte Cheie
Polimorfismul genetic; marcheri molecular-genetici; căpuşe Ixodes ricinus; microorganismele transmisibile; vertebratele gazdă; filogenia molecularăAdnotare
Scopul lucrării este studierea diversităţii molecular-genetice a căpuşelor ixodide Ixodes ricinus (L.) (Acarina, Ixodidae), microorganismelor patogene şi vertebratelor gazde în focarele boreliozei acariene pe teritoriul Republicii Moldova.
În total au fost colectate 750 exemplare de I. ricinus în focare cu diferit nivel de presing antropogen: teritoriul rezervaţiilor „Codrii” şi „Pădurea Domnească”, urbanocenoza Chişinău, staţiile forestiere „Vadul-lui-Vodă” şi „Durleşti”.
Investigarea diversităţii genetice a populaţiilor I. ricinus a fost efectuată cu utilizarea markerului mitocondrial ADNr 12S. Secvenţierea succesiunilor nucleotidice cu lungimea de 420 pb conţineau 86,69%, 2,91% şi 10,4% regiuni constante, variabile şi noninformaţionale, consecutiv. Frecvenţa tranzacţiilor (1,3%) a fost mai mare decât cea a transversiilor (1,11%). Deleţiile au constituit 0,5%. A fost determinată prezenţa a 5 haplotipuri printre populaţiile căpuşelor I. ricinus: trei dintre ele sunt unicale pentru Republica Moldova, altele două sunt similare cu cele din Europa de Vest şi de Est. Diversitatea haplotipurilor a fost mai mică pe teritoriul rezervaţiilor „Codrii” şi „Pădurea Domnească”, şi mai mare în urbanocenoza Chişinău.
Complexul B. burgdorferi s.l. a fost semnalat în 9,6±0,4% cazuri de investigare a căpuşelor ixodide I. ricinus. În focarele oraşului Chişinău femelele aveau un procent mare de infestare. În baza metodelor PCR-RFLP şi PCR-RLB cu utilizarea markerului genetic ADNr 23S-5S au fost evidenţiate 5 specii B. burgdorferi s.l.: B. burgdorferi s.s., B. garinii, B. afzelii, B. valasiana, B. lusitaniae. Specie dominantă este B. afzelii.
Speciile familiei Anaplasmataceae au fost depistate pentru prima dată pe teritoriul Republicii Moldova printre 8,02±0,43% cazuri de căpuşe ixodide investigate. Analiza BLAST a produselor PCR ADNr 16S a permis evidenţierea a două specii: A. phagocytophilum şi Сandidatus N. massilliensis cu 98% - 100% similaritate cu MBL/DDBJ/GenBank. Arborele filogenetic a demonstrat că succesiunile nucleotidice ale ADN-ului speciei A. phagocytophilum formează un cluster comun cu aceleaşi specii ce habitează pe teritoriul Europei şi SUA; indicele bootstrap a constituit98%, iar clusterele pentru Сandidatus Nicolleae massilliensis, sunt separate cu valoarea indicelui bootstrap 100%.
În baza analizei RLB-PCR a porţiunii ADNr 12S s-a stabilit că printre animalele sălbatice un rol dominant ca gazde pentru larvele şi nimfele căpuşelor posedă două specii de păsări (Turdus merula şi Erithacus rubecula), două specii de micromamalii (Apodemus sylvaticus şi Clethrionomys glareolus) şi o specie de şopârle (Lacerta viridis); drept gazde ale imago căpuşelor participă vulpile, mistreţii şi căprioarele.
În rezultatul analizei căpuşelor I. ricinus, cu utilizarea markerilor molecular-genetici, în focare a fost stabilită următoarea legitate: prezenţa B. afzelii şi B. garinii ribotipul NT 43 numai în căpuşele care s-au hrănit pe micromamalii, B. garinii ribotipul 20047 şi B. valasiana – pe păsări; B. lusitaniae – pe păsări şi şopârle; B. burgdorferi s.s., A. phagocytophilum şi Сandidatus N. massilliensis – nu este specific în privinţa gazdei rezervor.
Referenţi Oficiali
- Igor Cemortan
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" - Borchsenius Serghei
doctor în biologie, profesor universitar, Institutul de Citologie, Sankt-Petersburg, Federaţia Rusă
Teze
Acte Normative
