Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Căile de pătrundere a elementelor greceşti în limba română


Autor: Manolii Adela
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.01 - Limba română
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Teodor Cotelnic
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie al AŞM
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 20 noiembrie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 26 februarie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.33 Mb / în română

Teza

CZU 811.135.1’0 (043.3)

Adobe PDF document 1.36 Mb / în română
211 pagini


Cuvinte Cheie

influenţă greacă veche, influenţă bizantină, influenţă neogreacă, contact bilateral, influenţă directă, influenţă prin mijlocirea altei limbi (latină, slavă, franceză etc.), afixoid / pseudoafix, prefixoid / pseudoprefix, ocazionalism, arhaism, sufixoid / pseudosufix, prefixoid mobil / afixoid bipoziţional, ambi(fi)xoide, terminologie filozofică, terminologie religioasă, terminologie lingvistică, terminologie internaţională, filieră lingvistică, schimbarea categoriei gramaticale, calc lingvistic, împrumut lingvistic, glosă, definiţie, protoformant etimologic, frazeologism, expresie idiomatică, îmbinare stabilă de cuvinte

Adnotare

Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze căile de pătrundere a elementelor greceşti în limba română, precum şi gradul de influenţă reciprocă, adică să prezinte în ce măsură româna a influenţat lexicul limbii greceşti. Astfel, se prezintă cele trei etape de pătrundere a acestor elemente în limba română (etapa pătrunderii elementelor din limba greacă veche, din greaca bizantină şi din limba neogreacă); se analizează, din punct de vedere istoric, social, dar, mai ales, din punct de vedere lingvistic, evoluţia lexemelor de origine greacă; se propun clasificări ale acestor elemente de vocabular; se stabileşte locul lor în sistemul limbii române contemporane, demonstrând că împrumuturile greceşti au contribuit la ameliorarea cantitativă a lexicului românesc. Ţinînd cont de faptul că limba română a preluat din greacă un număr considerabil de afixoide, am relevat particularităţile formării cuvintelor româneşti prin afixoidare cu elemente greceşti; în lucrare sunt descrise trăsăturile distinctive ale sufixoidelor şi prefixoidelor de origine greacă, menţionând că procedeul de formare a cuvintelor cu ajutorul afixoidelor de origine greacă este bine conturat şi viabil, cel puţin în domeniul termenilor internaţionali, şi răspândit în multe limbi.

Limba greacă a oferit limbii române termeni pentru a a denumi realităţile practice ale tuturor domeniilor. Prezenţa unui mare număr de termeni ştiinţifici şi tehnici de origine greacă în lexicul limbii române este, rezultatul capacităţii ei de acceptare a neologismelor şi de creare a cuvintelor noi, o vie dovadă a dezvoltării limbii române la nivelul cerinţelor ştiinţei şi tehnicii contemporane, precum şi o confirmare a strânsei legături dintre cultură şi limbă. Astfel, se precizează modul de încadrare a elementelor greceşti în sistemul terminologic al limbii române, analizând, în mod special, terminologia filozofică, religioasă şi lingvistică.

În studiul nostru sunt cercetate şi frazeologismele româneşti care au cuvinte-cheie de origine greacă, investigaţie motivată de lipsa unor lucrări care ar aborda prioritar acest aspect al problemei, remarcând valorile denotative şi cele conotative ale cuvintelor de origine greacă din limba română etc. În teză se analizează şi cuvintele de origine greacă, devenite arhaisme, care s-au conservat doar în expresii idiomatice. Prezenţa acestora în componenţa frazeologismelor româneşti scoate în evidenţă vechimea lor, denotă realii arhaice, evocă oameni, evenimente, aspecte caracteristice acelor vremuri, vorbesc despre experienţa poporului, constituind un adevărat tezaur al gândirii şi experienţei lui.

Studiul a fost realizat în baza materialului factologic înregistrat de dicţionare (româneşti, dar şi greceşti), precum şi a celui excerptat din operele cronicarilor şi ale autorilor clasici şi contemporani ai literaturii române. Unele exemple le-am selectat din presa contemporană, fapt ce demonstrează încă o dată viabilitatea termenilor de origine greacă şi necesitatea studierii acestora. Materialul de limbă ilustrează modul în care autorii au utilizat cuvintele de origine greacă, de cele mai dese ori, pentru crearea efectelor expresive. Elementele greceşti din limba română joacă un rol destul de important şi din punct de vedere istorico-cultural, căci reprezintă trecutul limbii române.

Cuprins


CAPITOLUL I. Etapele de pătrundere a cuvintelor de origine greacă în limba română
  • 1. Influenţa greacă veche
    • 1.1. Cuvintele vechi greceşti pătrunse prin filiera limbii latine
    • 1.2. Cuvinte vechi greceşti pătrunse în limba română pe cale directă
  • 2. Influenţa greacă medie (bizantină)
    • 2.1. Influenţa bizantină directă
    • 2.2. Influenţa bizantină prin filieră slavă
  • 3. Influenţa greacă modernă (neogreacă)
    • 3.1. Etapa prefanariotă (sec. XVI–XVII)
    • 3.2. Etapa fanariotă (1711–1821)

CAPITOLUL II. Afixoide de origine greacă
  • 1. Prefixoide de origine greacă
  • 2. Sufixoide de origine greacă

CAPITOLUL III. TErminologie de origine greacă.
  • 1. Termeni filosofici de origine greacă
  • 2. Termeni religioşi de origine greacă
  • 3. Termeni lingvistici de origine greacă

CAPITOLUL IV. Cuvinte de origine greacă în îmbinări stabile de cuvinte
  • 1. Îmbinări stabile de cuvinte care conţin grecisme păstrate şi în vocabularul activ al limbii române
  • 2. Grecisme utilizate la etapa actuală numai în expresii idiomatice
  • 3. Îmbinări stabile de cuvinte care conţin grecisme pătrunse în română prin filiera altor limbi
  • 4. Îmbinări stabile de cuvinte calchiate după model grecesc