Formula specialităţii
Specialitatea 10.02.01 Limba română are drept scop cercetarea limbii române ca sistem semiotic şi analiza celor mai importante aspecte legate de funcţionarea ei în societate şi de evoluţia ei pe parcursul istoriei.
După nivelurile identificate prin analiză lingvistică, în cadrul acestei ramuri se disting mai multe discipline: fonetica, fonologia, gramatica (morfologia, sintaxa), lexicologia, semantica.
Rezultatele cercetărilor lingvistice întreprinse în cadrul acestei discipline au o aplicabilitate practică directă, ele servind la stabilirea aspectului normat al limbii române şi furnizând date necesare pentru predarea şi învăţarea limbii române ca limbă maternă şi ca limbă străină, precum şi pentru stabilirea politicii lingvistice a statului.
Direcţii de cercetare
.
Specialitatea 10.02.01 este domeniul ştiinţei care tratează ansamblul problemelor legate de:
Delimitările de specialităţile înrudite
.
Obiectul de cercetare al specialităţii 10.02.01 Limba română este clar delimitat de cel al specialităţilor înrudite, precum Limbi slave, Limbi germanice, Limbi turcice, Limbi clasice, Limbi ale popoarelor lumii.
Specialitatea 10.02.01 Limba română are în comun cu celelalte specialităţi înrudite faptul că toate au ca obiect de studiu o limbă naturală cercetată sub diverse forme de manifestare şi toate aplică aceleaşi metode de cercetare. Cu toate acestea, diversitatea mare în ceea ce priveşte modul de utilizare a mijloacelor de limbă pentru exprimarea aceloraşi conţinuturi face imposibilă tratarea în cadrul specialităţii Limba română şi a unor fenomene caracteristice altor limbi.
Este totuşi admisibilă utilizarea unor anumitor fapte întâlnite în celelalte limbi doar în cazul în care ele sunt absolut obligatorii pentru explicarea fenomenelor din limba română.
Cea mai mare apropiere se constată între specialitatea 10.02.01 Limba română şi specialitatea Limbi romanice. Apropierea dintre aceste două specialităţi se manifestă mai ales în cazul când ele cercetează asemănările relevante ale românei cu una sau mai multe limbi romanice.
Tezele de doctorat care cercetează concordanţa între română şi celelalte limbi romanice pot fi prezentate pentru susţinere la două specialităţi cu condiţia includerii în consiliul specializat a specialiştilor respectivi.
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: