Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Bazele lingvistice pentru o teorie generală a lexicografiei româneşti


Autor: Vasile Bahnaru
Gradul:doctor habilitat în filologie
Specialitatea: 10.02.01 - Limba română
Anul:2009
Consultant ştiinţific: Silviu Berejan
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie Român㠄Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 28 noiembrie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 26 februarie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.73 Mb / în română

Teza

CZU 811. 135. 1` 374. (478) (049.3)

Adobe PDF document 3.27 Mb / în română
360 pagini


Cuvinte Cheie

analiză componenţială; argotism; arhaism, articol lexicografic; atestare a cuvântului; cuvânt licenţios; definiţie lexicografică; dicţionar; etimologia cuvântului; glosar; hiponimie şi hiperonimie; jargonism; lexicografie; lexicologie; listă sau registru de cuvinte; menţiune lexicografică; metalimbaj; neologism; omonimie – omolexie; paronimie – parasemolexie; profesionalism; provincialism; relaţii paradigmatice şi sintagmatice; regionalism; sem; semantem; semem; semantică, semasiologie; sens lexical; sinonimie-omosemie; stratificarea stilistică a lexicului; tipologia sensurilor cuvintelor polisemantice; termen; terminologie; tipologia dicţionarelor; tipuri de definiţii lexicografice; vulgarism.

Adnotare

Studiul de faţă are drept scop examinarea bazelor lingvistice necesare pentru elaborarea unei concepţii teoretice generale pentru lexicografia română. În baza acestui fapt s-a impus necesitatea de a prezenta în linii generale istoria lexicografiei universale şi a celei româneşti, urmărindu-se totodată identificarea procedeelor metodologice şi tehnice care au constituit suportul teoretic de elaborare a dicţionarelor existente. Pornind de la ideea că lexicografia română reprezintă, în opinia noastră, punctul de intersecţie a tuturor nivelurilor limbii şi a tuturor disciplinelor lingvistice, a fost absolut necesar să determinăm relaţiile existente între lexicografie şi lexicologie, morfologie, sintaxă, fonetică, stilistică şi semasiologie. În urma acestui fapt au fost redefinite, prin prisma obiectivelor urmărite, noţiunile lingvistice esenţiale: cuvântul, sensul cuvântului interpretat drept ansamblu de seme, structura semantică a cuvântului polisemantic, varianta şi invarianta semantică etc.

Tot în această ordine de idei, a fost necesar să determinăm tipologia polisemiei, să identificăm relaţiile existente şi unităţile lingvistice ale planului de expresiei a unităţilor lexicale (omonimia sau omolexia şi omonimele sau omolexele, paralexia şi paralexele, heterolexia şi heterolexele), ale planului de conţinut (sinonimia sau omosemia şi sinonimele sau omosemantele, parasemia şi parasemantele, heterosemia şi heterosemantele), ale planului de expresie şi ale celui de conţinut simultan (paronimia sau parasemolexia). O atenţie aparte se acordă examinării unor probleme teoretice şi practice ale lexicografiei româneşti: definirea noţiunii de dicţionar şi delimitarea acesteia de noţiunile lingvistice similare, examinarea antinomiilor existente în cadrul dicţionarelor, principiile teoretice de elaborare a dicţionarului explicativ într-un volum, prezentarea în dicţionarele explicative a tabloului obiectiv al universului, corelaţia dintre dicţionarul explicativ şi norma limbii literare.

A fost examinată detaliat problema includerii în lista de cuvinte a dicţionarului a unităţilor lexicale, problema în cauză fiind soluţionată în mod deosebit în funcţie de tipologia şi destinaţia dicţionarului: dicţionarele istorice (diacronice) includ, de regulă, toate cuvintele atestate documentar, în timp ce dicţionarele limbii moderne (sincronice) manifestă o atitudine selectivă în raport cu straturile lexicale periferice. În acest context urmează să subliniem că toate dicţionarele existente includ în întregime lexicul fundamental, de bază al limbii, iar includerea celorlalte straturi lexicale fiind în dependenţă directă de tipologia şi destinaţia dicţionarelor concrete.

Articolul lexicografic este interpretat în calitate de ansamblu constituit din următoarele componente: menţiuni de accentuare şi de pronunţie, menţiuni gramaticale, stilistice şi domeniale, definiţia lexicografică a sensului, indicaţii privind relaţiile sintagmatice, exemple excerptate din literatură şi etimologia cuvântului respectiv. Tocmai aceste componente ale articolului lexicografic constituie metalimbajul dicţionarului.

Întrucât componenta principală a articolului lexicografic este definiţia sensului, aceasta din urmă este supusă unui examen detaliat. Deoarece există multiple posibilităţi de definire a sensului, autorul aduce dovezi probante în favoarea definiţiilor analitice, celelalte forme de definiţii fiind considerate complimentare, secundare.

Caracterul inovator al studiului este determinat de modalităţile de interpretare teoretică şi lexicografică a fenomenelor lexico-semantice (polisemia, omonimia şi paronimia). O atenţie specială se acordă examinării omonimiei, interpretată ca fiind piatra de încercare în procesul de elaborare a dicţionarelor. Sunt examinate, de asemenea, metodele şi procedeele de interpretare lexicografică a unităţilor lexicale în funcţie de apartenenţa acestora la o parte de vorbire sau alta, fiind prezentate în acest scop modele concrete de interpretare lexicografică a substantivelor, adjectivelor, numeralelor, pronumelor, verbelor, adverbelor, conjuncţiilor şi prepoziţiilor.

În fine, se cere să avem în vedere că examinarea bazelor lingvistice ale lexicografiei româneşti permite să interpretăm soluţiile propuse pentru elaborarea dicţionarelor drept o concepţie unitară şi coerentă de o valoare teoretică şi practică deosebită pentru lexicografia noastră.

Cuprins


CAPITOLUL 1. Din istoricul problemei
  • 1.0. Unele aspecte legate de istoria lexicografiei
    • 1.0.1. Antichitatea
    • 1.0.2. Evul Mediu
    • 1.0.3. Renaşterea
    • 1.0.4. Epoca modernă (sec.XVII-XVIII)
    • 1.0.5. Epoca contemporană
  • 1.1. Lexicografia română în timp
    • 1.1.0. Începuturile lexicografiei româneşti
    • 1.1.1. Lexicografia română în perioada contemporană
    • 1.1.2. Lexicografia română explicativă
    • 1.1.2.0. Dicţionarul academic
    • 1.1.2.1. Dicţionare explicative elaborate în afara forului academic
  • 1.2. Lexicografia română în Basarabia
  • 1.3. Lexicografia română în prezent

CAPITOLUL 2. Lexicografia interpretată prin prisma semasiologiei moderne
  • 2.0. Preliminarii
  • 2.1. Tipologia semantemelor sau tipologia polisemiei
  • 2.2. Relaţiile dintre cuvinte în funcţie de conţinutul lor
  • 2.3. Relaţiile dintre cuvinte în funcţie de forma lor
  • 2.4. Relaţiile dintre cuvinte în funcţie de forma şi conţinutul lor
  • 2.5. Examinarea polisemiei prin prisma problemelor de lexicografie
  • 2.6. Lexicografia modernă ca punct de intersecţie a tuturor disciplinelor lingvistice

CAPITOLUL 3. Probleme teoretice şi practice ale lexicografiei moderne româneşti
  • 3.0. Noţiuni de bază
  • 3.1. Antinomiile dicţionarelor
  • 3.2. Tipologia dicţionarelor
    • 3.2.0. Consideraţii generale
    • 3.2.1. Dicţionare de limbă (sau generale, filologice, lingvistice, uzuale)
    • 3.2.2. Dicţionare speciale sau terminologice
    • 3.2.3. Dicţionare didactice sau pentru uzul elevilor sau studenţilor
    • 3.2.4. Dicţionare ideografice
    • 3.2.5. Dicţionare enciclopedice
    • 3.2.6. Convergenţa dicţionarelor
  • 3.3. Probleme de natură extralingvistică de elaborare a dicţionarelor
    • 3.3.0. Generalităţi
    • 3.3.1. Importanţa dicţionarelor în viaţa socialculturală
    • 3.3.2. Tendinţe actuale în lexicografie
    • 3.3.3. Probleme şi dificutăţi în lexicografie
    • 3.3.4. Personalitatea lexicografului .
    • 3.3.5. Ordinea alfabetică sau ideografică de prezentare a registrului de cuvinte
    • 3.3.6. Valoarea practică a caracterelor tipografice
  • 3.4. Bazele şi principiile teoretice şi practice de elaborare a unui dicţionar explicativ
    • 3.4.0. Preliminarii
    • 3.4.1. Dicţionarul explicativ ca tablou general al lumii
    • 3.4.2. Dicţionarul explicativ într-un volum
  • 3.5 Raportul dintre dicţionarul explicativ şi norma limbii literare

CAPITOLUL 4. Prezentarea în dicţionarul explicativ a stratificării funcţional-stilistice a lexicului
  • 4.0. Generalităţi
  • 4.1. Registrul de cuvinte
    • 4.1.0. Consideraţii generale
  • 4.2. Vocabularul curent, de bază sau esenţial
  • 4.3. Diferenţierea temporală a lexicului limbii
    • 4.3.0. Vocabularul neologic în dicţionar
    • 4.3.1. Vocabularul arhaic în dicţionar
  • 4.4. Diferenţierea spaţială a lexicului limbii
    • 4.4.0. Vocabularul regional
  • 4.5. Diferenţierea socială a lexicului limbii
    • 4.5.0. Vocabularul argotic
    • 4.5.1. Termenii de jargon
    • 4.5.2. Vocabularul meseriilor populare (profesionalismele)
    • 4.5.3. Vulgarismele (vocabularul licenţios, indecent, injurios) în dicţionar
    • 4.5.4. Termeni tehnici şi ştiinţifici în dicţionar
  • 4.6. Lexicul marcat stilistic în dicţionar
    • 4.6.0. Vocabularul neutru din punct de vedere stilistic
    • 4.6.0. Vocabularul cu coloratură stilistică
  • 4.7. Prezentarea variantelor lexicale şi ortografice în dicţionar
  • 4.8. Prezentarea cuvintelor derivate şi a cuvintelor compuse în dicţionar

CAPITOLUL 5. Structura articolului lexicografic
  • 5.0. Motivaţia teoretică
  • 5.1. Componentele structurale ale articolului lexicografic
  • 5.2. Prezentarea cuvintelor în registrul dicţionarului
  • 5.3. Metalimbajul articolului de dicţionar
  • 5.4. Volumul de informaţie al articolului de dicţionar
  • 5.5. Menţiunile lexicografice
  • 5.6. Menţiunile fonetice, ortoepice şi gramaticale
  • 5.7. Informaţia semantică şi extralingvistică în metalimbajul lexicografic
  • 5.8. Menţiunile stilistice
  • 5.9. Definiţia lexicografică
    • 5.9.0. Prescripţii în raport cu definiţia lexicografică
    • 5.9.1. Importanţa relaţiilor hipero-hiponimice pentru formularea definiţiei lexicografice
    • 5.9.2. Metode de definire lexicografică
    • 5.9.3. Tipuri de definiţii lexicografice
    • 5.9.4. Elaborarea definiţiei lexicografice pentru unităţile lexicale derivate
  • 5.10. Structurarea lexicografică a sensurilor cuvântului
  • 5.11. Reflectarea relaţiilor paradigmatice şi sintagmatice în dicţionar
  • 5.12. Importanţa exemplelor în articolul de dicţionar
  • 5.13. Atestarea cuvintelor .1705.14. Prezentarea etimologiei cuvintelor

CAPITOLUL 6. Interpretarea lexicografică a fenonemelor lexico-semantice şi a cuvintelor în funcţie de apartenenţa lor la părţile de vorbire
  • 6.0. Fenomenele lexico-semantice şi relaţiile lor cu dicţionarul
  • 6.1. Prezentarea lexicografică a cuvintelor în funcţie de apartenenţa lor la părţile de vorbire
    • 6.1.0. Probleme generale
  • 6.2. Bazele teoretice şi practice de lexicografiere a verbelor
    • 6.2.0. Specificul semanticii verbelor 1776.2.1. Lexicografierea verbelor
    • 6.2.1.0. Principii generale
    • 6.2.1.1. Lexicografierea verbelor în funcţie de parametrii lor semantici
    • 6.2.1.2. Clase semantice de verbe şi modelele lor de lexicografiere
  • 6.3. Consideraţii finale privind lexicografierea verbului
  • 6.4. Bazele teoretice şi practice de lexicografiere a substantivelor
    • 6.4.0. Clasificarea semantică a substantivelor
    • 6.4.1. Lexicografierea substantivelor concrete şi abstracte
    • 6.4.2. Lexicografierea substantivelor comune şi proprii
    • 6.4.3. Lexicografierea substantivelor individuale şi colective
    • 6.4.4. Consideraţii finale privind lexicografierea substantivelor
  • 6.5. Bazele teoretice şi practice de lexicografiere a adjectivelor
  • 6.6. Bazele teoretice şi practice de lexicografiere a adverbelor
  • 6.7. Bazele teoretice şi practice de lexicografiere a pronumelor şi numeralelor
  • 6.8. Bazele teoretice şi practice de prezentare în dicţionar a instrumentelor gramaticale
  • 6.9. Prezentarea în dicţionar a expresiilor şi locuţiunilor

CAPITOLUL 7. Transpunerea în practică a rezultatelor cercetării
  • 7.0. Generalităţi
  • 7.1. Modele concrete de prezentare lexicografică a substantivelor
  • 7.2. Modele concrete de prezentare lexicografică a adjectivelor
  • 7.3. Modele concrete de prezentare lexicografică a pronumelor
  • 7.4. Modele concrete de prezentare lexicografică a numeralelor
  • 7.5. Modele concrete de prezentare lexicografică a verbelor
  • 7.6. Modele concrete de prezentare lexicografică a adverbelor
  • 7.7 Modele concrete de prezentare lexicografică a prepoziţiilor şi conjuncţiilor

CAPITOLUL 8. Consideraţii finale
  • 8.0. Probleme teoretice ale lexicografiei române
  • 8.1. Lexicografia română modernă din perspectiva tehnicii de calcul
  • 8.2. Baza de date a limbii române
  • 8.3. Explozia lexicografică modernă în limba română