|
StatutTeza a fost susţinută pe 24 octombrie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 28 februarie 2009 Autoreferat![]() |
Teza Eseistica literară a lui Nicolae Dabija reprezintă o primă tentativă de receptare a eseisticii lui Nicolae Dabija din perspectiva grilei poeticii şi a narativităţii.
Originalitatea cercetării rezidă în noutatea abordării eseisticii lui N. Dabija prin prisma scriitorului Dabija, cu alte cuvinte – în identificarea mijloacelor stilistice care conferă scriiturii culturale, eseistice a autorului valoare literar-artistică.
Pentru înţelegerea naturii heteroclite a eseisticii dabijiene, amestecul de genuri, de stiluri, de limbaje, am apelat la o structură monografică de analiză a creaţiei scriitorului, investigând cu preponderenţă elementele eterogene, constitutive ale originalei ars combinatoria în poetica scrisului său.
Traiectoria cercetării demarează de la poezia lirică la eseu şi publicistică literară. Eseistica lui N. Dabija e un microcosmos artistic în care referenţialul coabitează cu ficţiunea, obiectivul cu subiectivul, monologicul cu dialogicul.
În lucrare sunt evidenţiate calităţile de dramaturg, talentul de manevrare a narativului, instrumentalizarea perfectă a ironiei şi a comicului, mânuirea ingenioasă a procedeelor stilistice – particularităţi specifice eseisticii dabijiene. Acestea şi alte caracteristici ale creaţiei sale: citaţionismul, oralitatea, ludicul, paradoxul, parodierea tendinţa eseisticii de acumulare narativă, structura rizomatică a textului, dinamizările intertextuale, multistratificarea stilistică, integralitatea diversităţii etc. reprezintă deschiderile creaţiei lui N. Dabija către paradigma literaturii actuale.
În pofida reluărilor obositoare de teme şi motive, neaprofundărilor – pe alocuri – în problemele abordate şi – eventual – a altor neajunsuri parţiale, scrierile lui N. Dabija se remarcă prin actualitatea, profunzimea şi importanţa mesajului, prin caracterul adecvat, atractiv şi incitant al procedeelor de creaţie. O eventuală antologie a eseisticii şi publicisticii române contemporane nu poate face abstracţie de creaţia lui N. Dabija.