Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Punctul de vedere în romanul românesc interbelic


Autor: Potîng Tatiana
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.01 - Literatura română
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Alexandru Burlacu
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie al AŞM
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 24 octombrie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 26 februarie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.33 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Alteritate, diegeză, discurs, discurs polifonic, distanţă, focalizare, instanţă narativă, introspecţie, extrospecţie, mimesis, modern, modernism, naratar, narator, narator creditabil/narator necreditabil, narator omniprezent, narator omniscient, naraţiune homodiegetică/heterodiegetică, personaj, perspectivă narativă, perspectivă internă/perspectivă externă, punct de vedere, perspectivă fixă, perspectivă variabilă, reprezentare, roman doric/ionic /corintic, showing, telling, tip narativ auctorial/actorial, univers diegetic, voce narativă

Adnotare

Concepută ca o investigaţie analitică, teza Punctul de vedere în romanul românesc interbelic îşi propune să analizeze impactul modernismului asupra evoluţiei romanului interbelic românesc şi metamorfozele provocate de schimbarea punctului de vedere asupra instanţelor textului narativ din perspectivele naratologiei moderne şi cu aplicarea conceptelor contemporane. Punctul iniţial al cercetării l-a constituit analiza conceptului de punct de vedere şi aportul celor mai importante şcoli naratologice în stabilirea domeniilor de aplicare a conceptului. Pe parcursul investigaţiei s-a putut constata că, într-o anumită măsură, modernizarea romanului românesc interbelic, sub aspect tehnic, a însemnat tranziţia de la naraţiunea heterodiegetică cu narator omniscient şi omniprezent la naraţiunea homodiegetică. Tipul narativ homodiegetic, care circumscrie perspectiva narativă internă, a fost studiat în raport cu dihotomia perspectiva fixă/perspectivă variabilă. Atunci când realitatea este percepută din perspectiva unui singur personaj-actor, perspectiva este fixă, iar când este percepută de mai mulţi subiecţi-perceptori, perspectiva este variabilă. Naraţiunile cu perspectivă fixă se caracterizează prin fenomenul centralizării eului, iar în romanele cu perspectivă variabilă sunt aplicate strategiile moderne de multiplicare şi suprapunere a punctelor de vedere. În proza interbelică romanele lui Max Blecher, Mircea Eliade, Anton Holban, Camil Petrescu sunt organizate de o perspectivă fixă, cu un singur centru de orientare care este naratorul-personaj. O altă categorie o alcătuiesc romanele cu perspectivă variabilă, în care se constată mai multe centre de orientare: Craii de Curtea-Veche, Concert din muzică de Bach, Patul lui Procust. În acest tip de roman punctul de vedere al naratorului-actor tinde să fie concurat de o multitudine de puncte de vedere mărginite, fireşti, omeneşti. Din relativizarea perspectivei narative, atribuită unui singur narator subiectiv, sau mai multor naratori, decurg cele mai multe particularităţi de structură ale prozei moderne.

Cuprins


CAPITOLUL I. Conceptul de punct de vedere în poetica romanului
  • I. 1. Periplu explicativ istoric
  • I. 2. Dispersia terminologică şi de definiţie a conceptului
  • I. 3. Perspectivă vs. reprezentare
  • I. 4. Raportul perspectivă – voce, perspectivă – distanţă
  • II. Romanul românesc modern – naraţiune homodiegetică

CAPITOLUL II. 1. Modernizarea discursului narativ în romanul românesc
  • II. 2. Textul critic în căutarea şi fixarea rigorii estetice şi poetice a romanului interbelic
  • II. 3. Morfologia punctului de vedere homodiegetic în romanul interbelic
  • II. 3. 1. Subiectivarea discursului în romanul modern
  • II. 3. 2. Distorsionarea coordonatelor spaţio-temporale
  • II. 3. 3. Modificarea statutului naratorului
  • II. 3. 4. Limitarea perspectivei personajului-narator
  • II. 3. 5. Prezentarea şi re-prezentarea universului diegetic
  • II. 3. 6. Polifonia şi dialogismul eurilor
  • II. 3. 7. Mărcile lingvistice ale punctului de vedere intradiegetic

CAPITOLUL III. Perspectiva fixă
  • III. 1. Introspecţia eului
  • III. 1. 1. Proza blecheriană între real şi imaginar
  • III. 1. 2. Cunoaşterea sinelui prin cunoaşterea alterităţii în Maitreyi şi Adela
  • III. 2. Extrospecţia alterităţii
  • III. 2. 1. Naratorul-actor şi realitatea în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
  • III. 2. 2. Perspectiva emfatizată în discursul narativ holbanian

CAPITOLUL IV. Perspectiva variabilă
  • IV. 1. Multiplicarea perspectivei în Patul lui Procust
  • IV. 2. Polifonia eurilor în proza Hortensiei Papadat-Bengescu
  • IV. 3. Modernitatea discursului în romanul lui Mateiu I. Caragiale