Evaluarea comparativă a strategiei de menţinere a ritmului sinusal şi de control al frecvenţei ventriculare la pacienţii cu fibrilaţie atrială persistentă
|
StatutTeza a fost susţinută pe 5 martie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 aprilie 2009 Autoreferat – 0.33 Mb / în românăTezaCZU 616.12-008.313-08
|
Cuvinte Cheie
fibrilaţie atrială, controlul ritmului sinusal, controlul frecvenţei ventriculare, scor simptomatic, complianţa pacientuluiAdnotare
Studiul a inclus 168 pacienţi cu fibrilaţie atrială persistentă, dintre care 20 pacienţi au acceptat din start controlul frecvenţei ventriculare în fibrilaţie atrială permanentă, iar la 148 – a fost restabilit ritmul sinusal prin cardioversie electrică sau farmacologică. Perioada de supraveghere a constituit 365±14 zile. Pe parcursul supravegherii 62 pacienţi au menţinut ritmul sinusal fără recidive a aritmiei, 56 pacienţi au necesitat în acest scop cardioversii repetate, iar 30 pacienţi au preferat controlul frecvenţei ventriculare în fibrilaţie atrială permanentă. Astfel, a fost format lotul de control al ritmului – 118 pacienţi, vârsta medie 52.67±0.70 ani şi lotul de control al frecvenţei – 50 pacienţi, vârsta medie 55.12±0.98 ani.
Controlul ritmului sinusal a reuşit la 69.6% pacienţi, inclusiv 36.9% - fără recidive a aritmiei. În lotul de control al ritmului nu s-au semnalat schimbări statistic semnificative în evoluţia parametrilor ecocardiografici pe parcursul supravegherii, iar în lotul de control al frecvenţei ventriculare a fost observată dilatarea cavităţilor cardiace, scăderea fracţiei de ejecţie şi progresarea gradului de regurgitaţie valvulară. Scorul simptomatic a fost mai mic în lotul de control al ritmului sinusal (8.21 vs 13.04, p<0.001), iar distanţa parcursă la testul mers de 6 minute a fost mai mare (493.52 vs 463.50 m, p<0.001), comparativ cu pacienţii din lotul de control al ritmului. Strategia de control al ritmului este mai costisitoare decât controlul frecvenţei ventriculare (1111.65 vs 1045.54 MDL), iar partea mai mare de cheltuieli revine pentru perioada spitalizării (31.6% şi 58.4%). Complianţa la tratament antiaritmic nu a influenţat semnificativ evoluţia parametrilor ecocardiografici, scorul simptomatic şi capacitatea de efort în ambele loturi; în lotul de control al frecvenţei ventriculare un impact mai mare a avut intensitatea tratamentului, în caz de control adecvat s-a observat lipsa dezvoltării sau progresării cardiopatiei, o ameliorare simptomatică mai evidentă şi o capacitate de efort mai mare.
Cuprins
- I.1. Epidemiologie
- I.2. Mecanismele patofiziologice ale FA
- I.3. Manifestările clinice ale FA
- I.4. Tratamentul FA
- I.4.1. Controlul ritmului vs controlul frecvenţei ventriculare
- I.4.2. Strategia de restabilire şi control al ritmului sinusal
- I.4.3. Controlul frecvenţei ventriculare la pacienţii cu FA
- I.4.4. Prevenirea tromboembolismului
CAPITOLUL II Materiale şi metode de studiu
- II.1. Formarea loturilor de studiu
- II.2. Metode de cercetare
- II.3. Caracteristica generală a pacienţilor incluşi în studiu
- II.4. Metodele de evaluare statistică a rezultatelor explorative
CAPITOLUL III Rezultatele studiului
- III.1. Caracteristica clinică comparativă a pacienţilor cu controlul ritmului sinusal şi cu controlul frecvenţei ventriculare
- III.2. Evoluţia clinică a fibrilaţiei atriale convertite la ritm sinusal
- III.3. Evaluarea dinamică a parametrilor ecocardiografici a pacienţilor din lotul de control al ritmului vs control al frecvenţei ventriculare
- III.4. Prezentarea clinică a pacienţilor din lotul de control al ritmului vs control al frecvenţei ventriculare
- III.5. Capacitatea de efort la pacienţii din lotul de control al ritmului vs control al frecvenţei ventriculare
- III.6. Costurile strategiei de control al ritmului vs control al frecvenţei ventriculare
- III.7. Complianţa la tratament antiaritmic şi anticoagulant la pacienţii din lotul de control al ritmului şi de control a frecvenţei ventriculare
- III.8. Complianţa medicală la tratament
CAPITOLUL IV Discuţii
Referenţi Oficiali
- Alexandru Izvoreanu
doctor, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" - Alexandru Carauş
doctor habilitat, profesor cercetător
Teze
În examinare [1] :
- Impactul clinic și social al artritei psoriazice
16 martie 2023
Arhiva tezelor:
Acte Normative
