Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2009 / martie /

Extinderi informaţionale în teoria jocurilor


Autor: Novac Ludmila
Gradul:doctor în ştiinţe fizico-matematice
Specialitatea: 01.01.09 - Cibernetică matematică şi cercetări operaţionale
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Boris Hâncu
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova
CSS: DH 30-01.01.09
Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 25 martie 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 18 iunie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.32 Mb / în română

Teza

CZU 519.833

Adobe PDF document 0.62 Mb / în română
117 pagini


Cuvinte Cheie

jocuri noncooperatiste informaţional extinse, jocuri bimatriceale, extindere informaţională, joc în formă normală, jucători (participanţi) ai jocului, mulţimi de strategii, funcţii ale câştigurilor, matricile câştigurilor, situaţie Nash de echilibru, mulţimea răspunsurilor optimale, exod al jocului, rezultat garantat, aplicaţii multivoce, punct fix al aplicaţiei multivoce, probleme de luare a deciziei

Adnotare

Având drept bază conceptul general despre extinderile informaţionale ale jocurilor noncooperatiste şi aplicând studiul despre anumite extinderi informaţionale, a fost extins şi aprofundat studiul asupra unor extinderi informaţionale ale jocurilor noncooperatiste, care au fost definite explicit. La baza conceptului de extindere informaţională a jocurilor noncooperatiste este prezumţia faptului că participanţii la joc au posibiliatea de a transmite şi de a recepţiona (sau de a intui) o anumită informaţie despre alegerile sau despre comportamentul adversarilor.

Se construiesc diferite tipuri de extinderi informaţionale pentru jocurile de doi şi n jucători. Problema de bază formulată este determinarea condiţiilor de existenţă a situaţiilor Nash de echilibru pentru aceste tipuri de extinderi informaţionale, precum şi a proprietăţilor, care vor ajuta la construiea unor modele şi algoritmi de determinare a situaţiilor Nash de echilibru pentru jocurile informaţional extinse.

Se analizează extinderi informaţionale ale jocurilor bimatriceale, pentru care se demonstrează că mulţimile situaţiilor Nash de echilibru sunt nevide. Sunt formulate căteva afirmaţii despre condiţiile în care anumite linii sau coloane ale matricilor extinse nu vor genera situaţii Nash de echilibru. Din acele afirmaţii rezultă o teoremă despre condiţiile în care pentru jocurile bimatriceale informaţional extinse există o singură situaţie Nash de echilibru. Au fost construiţi algoritmi care permit determinare situaţiilor Nash de echilibru pentru jocurile bimatriceale informaţional extinse. Aceşti algoritmi au fost testaţi la calculator pentru diferite exemple de control.

Pentru jocurile noncooperatiste informaţional extinse se demonstrează teorema despre condiţiile de existenţă a situaţiilor Nash de echilibru. La demonstrarea teoremei respective se aplică teoremele despre existenţa punctului fix pentru aplicaţiile multivoce, precum şi alte teoreme importante din domeniul analizei funcţionale şi din topologie. Se analizează diferite clase de extinderi informaţionale şi se demonstrează teorema care exprimă proprietatea de extindere a mulţimii situaţiilor Nash de echilibru. Astfel cu căt creşte volumul de informaţie pentru toţi participanţii la joc, cu atât devine mai largă mulţimea situaţiilor Nash de echilibru. Acest fapt confirmă importanţa posedării informaţiei în orice împrejurări în cazul unei probleme de luare a deciziilor pentru a asigura obţinerea unui rezultat mai bun.

Cercetările teoretice descrise în teză sunt realizate, în mare parte, pentru a obţine condiţii optime la soluţionarea jocurilor informaţional extinse. Scopul este de a demonstra importanţa posedării informaţiei despre alegerile de alternative în problemele de luare a deciziilor colective în situaţii de risc şi conflict. Aceste modele pot fi utilizate cu succes la modelarea proceselor decizionale în diferite domenii sociale: economie, management, ştiinţe politice şi altele.