|
StatutTeza a fost susţinută pe 30 aprilie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 18 iunie 2009 Autoreferat![]() TezaCZU 595.768.2:591.9(478.9)
|
Prezenta lucrare are drept scop studierea faunei coleopterelor Bruchidae, Nemonychidae, Anthribidae, Rhynchitidae şi Attelabidae (Coleoptera) din Republica Moldova, evidenţierea particularităţilor ecologice şi a importanţei lor ca component al biodiversităţii.
Cercetările prezentate în lucrare au fost efectuate pe parcursul anilor 2004-2008 în Centrul de Biologie Generală şi Moleculară şi în Laboratorul de Entomologie ale Institutului de Zoologie al AŞM. La baza ei au stat materialele colectate în diferite raioane ale Republicii Moldova, de asemenea colecţiile Muzeului de Entomologie al Institutului de Zoologie al AŞM şi ale Muzeului Institutului de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM. Materialul faunistic a fost colectat în 156 puncte pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Astfel, în procesul investigării faunei coleopterelor Bruchidae, Nemonychidae, Anthribidae, Rhynchitidae şi Attelabidae din Republica Moldova au fost evidenţiate 59 specii ce aparţin la 32 genuri. Pentru familia Bruchidae 9 specii şi un gen (Callosobruchus) sunt indicate pentru prima dată în fauna regională.
În rezultatul cercetărilor cu utilizarea marcherului molecular-genetic ADNr 28S a 4 specii din familia Rhynchitidae s-a constatat că speciile Tatianaerhynchites aequatus (L.) şi Neocoenorhinidius pauxillus (Germ.) sunt asemănătoare şi ele trebuie clasate în genul Neocoenorhinidius, iar speciile Rhynchites bacchus (L.) şi Epirhynchites auratus (Scop.) în genul – Rhynchites.
Conform spectrului trofic, coleopterele investigate sunt ataşate de plantele din 13 familii. Cel mai mare număr de specii a fost evidenţiat pe familiile Fabaceae (22 specii), Rosaceae (15), Fagaceae (12), Betulaceae (6), Resedaceae (6), Salicaceae (5), Corylaceae (4), Tiliaceae (3), Cristaceae (2), Ranunculaceae (2), Vitaceae şi Aceraceae – cu câte o specie. Au fost stabilite relaţiile trofice ale gândacilor Bruchidae cu 19 genuri de plante furajere în cadrul familiei Fabaceae. Cel mai mare număr de specii a fost evidenţiat pe gg. Vicia (10 specii), Lathyrus (8) şi Pisum (5); pe genurile Lens şi Cicer – câte trei specii, pe gg. Phaseolus, Oxytropis, Onobrychis, Medicago, Cytisus, Glycyrrhiza şi Melilotus – câte două specii, pe gg. Astragalus, Genista, Spartium, Albizia, Amorpha, Glycine şi Halimodendron – câte o singură specie. În cadrul familiilor Nemonychidae, Anthribidae, Rhynchitidae şi Attelabidae (Coleoptera) din Republica Moldova predomină stenooligofagii (41%), după care urmează eurioligofagii (28%), euripolifagii (21%) şi stenopolifagii – cu doar (10%). Reieşind din particularităţile ecologice ale specializării trofice a larvelor de curculionide investigate, s-a stabilit că prevalează carpofagii – 40%, fiind urmaţi de filofagii – 33%, xilofagii – 20% şi antofagi – 7%.
Analiza răspândirii geografice a stabilit că coleopterele cercetate se atribuie la 12 grupe zoogeografice, predominante fiind speciile cu areal Euro-mediteranean (24%) urmate de cele Trans-palearctice (19%), Vest-Palearctice (12%), Europene (11%), Euro-siberiene şi Euro-asiatice (cu câte 9%), Cosmopolite, Mediteraneene şi Est-mediteraneene (cu câte 4%), Panpalearctice şi Holarctice (cu câte 2 %).
CAPITOLUL II Caracteristica fizico-geografică a teritoriului investigat CAPITOLUL III Materiale şi metode de cercetare