Variantele anatomo-clinice ale joncţiunii pancreato-coledociene şi ale papilei Vater în alegerea procedeelor endoscopice de diagnostic şi tratament
|
StatutTeza a fost susţinută pe 10 iunie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 1 octombrie 2009 Autoreferat – 16.00 Mb / în română |
Cuvinte Cheie
joncţiune biliopancreatică, papila Vater, diverticul duodenal juxtapapilar, excizii de pancreas, trapez cefalopancreatic, triunghi coledoco-wirsungian.Adnotare
Scopul principal al lucrării a prevăzut reducerea frecvenţei complicaţiilor postoperatorii specifice în intervenţiile chrurgicale pe joncţiunea biliopancreatică şi pe papila Vater, prin elaborarea tacticii chirurgicale originale în aspect clinic, anatomotopografic şi morfometric. Studiul prezintă o analiză complexă, structural-spaţială şi multiplanică a datelor clinicoanatomice, morfometrice, histologice, neurohistologice şi endoscopice, ţinând cont de variaţiile joncţiunii biliopancreatice şi ale papilei Vater. Pentru atingerea scopului studiului, folosind metodele respective şi optimizarea unora din ele, numărul total de obiecte confecţionate şi studiate a atins cca 530.
Importanţă, în deosebi clinică, au forma, traiectul, tipul de ramificare ale vaselor, numărul ramurilor, în special pentru zona biliopancreaticoduodenală, gradul de participare la formarea anastomozelor inter- şi intrasistemice. Arhitectura vasculară şi raporturile anatomice complexe ale zonei biliopancreaticoduodenale în mare măsură determină posibilităţile mobilizării şi alegerea volumului de excizie a caput pancreatis cu păstrarea circulaţiei sangvine a duodenului. Au fost analizaţi factorii de formare a stricturilor biliare distale: lungimea stricturii este direct proporţională cu lungimea diverticulului, raportul axului diverticulului faţă de duoden şi coledocul distal, cu diametrul diverticulului; diametrul gurii de vărsare a diverticulului este mai mic ca sacul diverticular.
Cercetarea în cauză a arătat că separarea pancreasului ventral de cel dorsal este posibilă, ţinând cont de aspectele anatomo-embriologice. Fuziunea completă între pancreasul ventral şi cel dorsal se determină numai în 1/3 superioară a caput pancreatis. Relaţiile celor mai importante formaţiuni anatomice ale cefalului pancreatic sunt studiate în limitele trapezului cefalopancreatic. Acesta prezintă un instrument de orientare în anatomia cefalului pancreatic – reper major anatomic în tehnica operatorie de excizie parţială de pancreas.
Elaborarea dispozitivului de confecţionare a preparatelor anatomice corosive şi perfecţionarea unei metode originale de studiere a vaselor sangvine a permis obţinerea unor piese mult mai calitative.
Studierea unor particularităţi anatomice privind specificul componentelor complexului
biliopancreaticoduodenal nu îşi pierde importanţa în faţa unei avalanşe de date noi oferite de
explorările uzuale şi de metodele experimentale de studiu, ci dimpotrivă aceste metode trebuie să
se bazeze pe o amănunţită cunoaştere a particularităţilor morfologice ale substratului, să împingă mai departe elementul conceptual în interpretarea acestor structuri şi să valorifice rezultatele din punct de vedere al beneficiului pentru omul bolnav
Cuprins
- 1.1. Noţiuni de bază referitor la embriogeneza complexului biliopancreaticoduodenal
- 1.2.1. Căile biliare extrahepatice
- 1.2.2. Pancreasul şi corelaţiile lui cu duodenul
- 1.2.3. Duodenul – componentă centrală a zonei biliopancreatice
- 1.3. Unele procedee chirurgicale în patologia joncţiunii pancreaticocoledociene
CAPITOLUL II. Material şi metodele investigaţionale
- 2.1. Caracteristica materialului supus cercetărilor
- 2.2. Metode de investigaţie
CAPITOLUL III. Vascularizarea complexului biliopancreaticoduodenal
CAPITOLUL IV. Corelaţii structural-spaţiale ale componentelor complexului biliopancreaticoduodenal
- 4.1. Raporturile celei de a treia porţiuni a ductului biliar comun cu pancreasul
- 4.2. Ductul Wirsung la nivelul cefalului pancreatic şi confluerea lui cu coledocul
- 4. 3. Unele contribuţii referitor la topografia papilelor duodenale şi semnificaţia lor clinică
- 4.4. Structura histologică a coledocului terminal şi a paplilei Vater
CAPITOLUL V. Unele opţiuni tactice endoscopice şi operatorii în conduita pacienţilor şi alegerea procedeelor de diagnostic şi tratament
- 5.1. Diverticulele duodenale juxtapapilare
- 5.2. Excizii parţiale de pancreas sub unghi de vedere al embriogenezei organului dat
Referenţi Oficiali
- Petru Bujor
doctor habilitat, profesor universitar - Ana Donscaia
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Oncologic
Teze
Acte Normative
