română | русский | english

Autor: Verega Grigore Gradul: doctor habilitat în medicină Specialitatea:  14.00.22 - Ortopedie şi traumatologie Anul: 2010 Consultant ştiinţific: Gornea Filip (decedat) doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" CSS: DH 50-14.00.22-27.03.08 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

Statut Teza a fost susţinută pe 16 decembrie 2009 în CSS şi aprobată de CNAA pe 11 februarie 2010 Autoreferat – 0.80 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Adnotare

Structura tezei: introducere, opt capitole, încheiere, concluzii, recomandări practice, bibliografia din 277 surse, anexe - 3, pagini de text de bază -208, figuri -166 , tabele -21. Rezultatele sunt publicate în 66 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu – chirurgie plastică în tratamentul leziunilor membrului pelvin.

Scopul studiului este elaborarea unei concepţii contemporane de prelevare şi utilizare largă a lambourilor insulare pentru ameliorarea rezultatelor tratamentului chirurgical al pacienţilor cu defecte tisulare la nivelul membrului pelvin. Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite următoarele obiective de explorare:
1 - studierea potenţialului donator al fiecărui segment a membrului pelvin pentru recoltarea lambourilor insulare vascularizate; 2 - argumentarea tehnicilor de migrare a lambourilor insulare ale membrului pelvin în funcţie de localizarea defectului şi direcţiile de migrare; 3 - studierea limitelor de migrare a fiecărui lambou şi formarea hărţii de acoperire teritorială cu lambouri insulare migrate pe segmentele membrului pelvin; 4 - elaborarea unui algoritm de tratament chirurgical contemporan al defectelor membrului pelvin prin utilizarea lambourilor insulare; 5 - determinarea indicaţiilor şi contraindicaţiilor pentru tratamentul defectelor tisulare posttraumatice ale membrului pelvin cu lambouri insulare; 6 - perfectarea tehnicilor chirurgicale existente şi elaborarea metodelor noi de migrare a lambourilor insulare a membrului pelvin; 7 - elaborarea metodelor de prevenire şi tratament a complicaţiilor vasculare în lambourile insulare transferate; 8 - studierea la distanţă a proceselor de adaptare funcţională a lambourilor insulare migrate în tratamentul defectelor membrului pelvin.

Metodologia cercetării. Iniţial a fost definită problema defectelor membrului pelvin şi posibilităţile de acoperire a lor cu lambouri vascularizate. Pacienţii incluşi în studiu au fost evaluaţi până la tratament, observaţi în timpul tratamentului şi la distanţă de 12 – 18 luni de la finisarea lui prezentând un lot de studiu prospectiv şi randomizat. Evaluarea statistică şi analiza clinică au servit argumentare ştiinţifică a strategiilor de studiere in continuare a posibilităţilor de acoperire a defectelor cu lambouri insulare prin elaborarea metodelor noi de plastie, şi ameliorarea esenţială a rezultatelor divizând tratamentul în funcţie de direcţia de migrare. Suport metodologic au servit lucrările: Georgescu A.V. Lambourile în chirurgia reconstructivă. Cluj-Napoca: Quo Vadis, 1999; Isac F., Isac Aurelia, Bratu T. Lambourile pediculate. Timişoara: Mirton, 1995; Buncke H.J. Microsurgery: Transplantation-Replantation. First Published in 1991.

Elementul ştiinţific novator:

- Au fost elaborate şi utilizate: lamboul fesier migrat pe pedicul fascio-grăsos, lamboul supramaleolar migrat pe pedicul vascular din comunicantele vaselor fibulare cu cele tibiale anterioare şi lamboul plantar medial în baza vaselor plantare mediale superficiale.
- A fost propusă şi realizată artrodezarea tibiotalară cu fragment osos vascularizat din fibulă, iar partea sănătoasă a ţesuturilor din segmentul amputat a fost utilizată în calitate de lambou la acoperirea bontului.
- Au fost stabilite indicaţiile şi contraindicaţiile pentru plastie cu diferite lambouri în regiuni concrete ale membrului pelvin şi tehnicile chirurgicale de tratament. A fost elaborat un set complet de măsuri de profilaxie şi tratament al complicaţiilor postoperatorii în lambourile insulare ale membrului pelvin.
- Am introdus noţiunea de lambouri insulare de elecţiune, au fost elaboraţi: coeficientul de adaptare senzitivă postoperatorie (Caps), coeficientul de utilitate a lamboului (Cu), coeficientul morbidităţii absolute (Cma) şi coeficientul morbidităţii relative (Cmr). Au fost propuse noţiunile de disponibilitate fiziologică a lamboului şi disponibilitate forţată a lamboului. Trecerea fiecărui caz tratat prin prisma acestor noţiuni ne-a permis să elaborăm un algoritm modern de selectare a lamboului de bază şi a variantei de rezervă pentru o localizare concretă a defectului.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a studiului. În premieră a fost efectuat un studiu privind disponibilitatea tegumentară a regiunilor donatoare de lambouri la membrul pelvin. Pentru prima dată în sistemul sanitar din Republica Moldova au fost implementate lambourile insulare în tratamentul defectelor membrului pelvin. Pentru chirurgul plastician aceste modificări pun la dispoziţie patru variante de tehnici de migrare: migrare proximală şi distală prin tehnica de „aliniere” şi prin tehnica de „răsturnare”. S-a modificat esenţial tactica tratamentului cu lambouri insulare migrate distal prin etapizarea transferului în scopul evitării complicaţiilor vasculare. S-au perfectat şi precizat indicaţiile şi contraindicaţiile pentru plastii cu lambouri insulare şi a fost elaborat un algoritm nou de selectare a lambourilor axat pe coeficienţii de utilizare, adaptare senzitivă postoperatorie, morbidităţii, disponibilităţii forţate şi fiziologice.

Implementarea rezultatelor cercetării. Principiile de bază şi recomandările practice ale rezultatelor studiului sunt utilizate în secţia de microchirurgie şi secţiile de traumatologie ale Instituţiei Medico-sanitare Publice Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă, în Instituţiei Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie, în Spitalul Militar Central, în secţiile de traumatologie ale Spitalelor Raionale Centrale Căuşeni şi Teleneşti.

Rezultatele teoretice şi practice ale studiului sunt predate studenţilor USMF „Nicolae Testemiţanu”. Cercetările efectuate au pus în aplicarea practică 5 invenţii brevetate.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Nicolae Şavga
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Anatolie Taran
  doctor habilitat, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Vasiuk Vladimir
  doctor habilitat în medicină, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină a Bucovinei, Cernăuţi, Ukraina

Membrii Consiliului Ştiintific

• Ion Marin, preşedinte
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Oleg Pulbere, secretar
  doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Gheorghe Croitor, membru
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Boris Topor, membru
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Victor Remizov , membru
  doctor habilitat, profesor universitar

 Teze

[...] Acte Normative