Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2010 / iunie /

Studiul ecobioindicaţiei în Republica Moldova şi implementarea ei în monitoringul calităţii mediului


Autor: Begu Adam
Gradul:doctor habilitat în biologie
Specialitatea: 03.00.16 - Ecologie
Anul:2010
Consultant ştiinţific: Ion Dediu
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Ecologie şi Geografie
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 10 iunie 2010 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 6 octombrie 2010

Autoreferat

Adobe PDF document – 2.20 Mb / în română

Cuvinte Cheie

ecobioindicaţie, licheni, toxitoleranţă, ecosisteme forestiere şi urbane, poluare cu SO2 şi metale grele, criterii de evaluare, programul european EMEP, biomonitoring

Adnotare

Studiul ecobioindicaţiei în Republica Moldova şi implementarea ei în monitoringul calităţii mediului”, teza de doctor habilitat în biologie, or. Chişinău, 2010. Introducere, şase capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 452 titluri, 170 pagini text de bază, 50 tabele, 26 figuri, 9 anexe. Rezultatele obţinute sunt publicate în 40 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: ecologie. Scopul: argumentarea ştiinţifică a existenţei premiselor aplicării ecobioindicaţiei în RM şi elaborarea criteriilor de evaluare a calităţii mediului prin licheno-, brio-, mico-, fico- şi malacoindicaţie. Obectivele: premisele aplicării ecobioindicaţiei în RM; elaborarea criteriilor de evaluare a calităţii aerului în ecosistemele forestiere şi urbane; verificarea funcţionalităţii programului european EMEP, Indicelui Purităţii Atmosferei (IPA) şi Indicelui Poleotoleranţei (IP) în condiţiile RM; estimarea capacităţii de acumulare a metalelor grele în litieră, muşchi, licheni şi moluşte în funcţie de sursa de poluare, altitudine, roza vânturilor şi specie; monitorizarea schimbărilor morfo-anatomice ale lichenilor transplantaţi în condiţiile mun. Chişinău, precum şi capacitatea de acumulare a unor microelemente.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Au fost elaborate 3 criterii de apreciere a calităţii aerului în baza diversităţii specifice, abundenţei şi toxitoleranţei ecobioindicatorilor faţă de poluanţi. Au fost stabilite particularităţile de migrare/cumulare a poluanţilor în corpul biotei şi în componentele abiotice. A fost alcătuit registrul lichenilor şi muşchilor ecobioindicatori. A fost obţinută o informaţie originală despre starea ecosistemelor forestiere, acvatice şi urbane în condiţiile poluării locale şi transfrontaliere; a fost stabilit gradul afectării speciilor ecobioindicatoare în dependenţă de toxitoleranţa şi particularităţile lor cumulative, cantitatea şi calitatea noxelor. În calitate de ecobioindicatori veritabili în realizarea monitoringului ecologic sunt propuse 75 de specii, dintre care: licheni – 40, muşchi – 30, moluşte – 3, ciuperci – 2.

Semnificaţia teoretică. A fost fondată teoretic ecobioindicaţia ca direcţie de studiu a calităţii mediului ambiant si modurile de aplicare a ei in RM. Au fost argumentate ştiinţific principiile ecobioindicaţiei în ecosistemele forestiere şi urbane, în baza analizei interdependenţei dintre factorii abiotici şi biotici, diversitatea biologică, abundenţa, toxitoleranţă şi particularităţile cumulative ale ecobioindicatorilor.

Valoarea aplicativă. Metodologia şi criteriile elaborate au fost aplicate în evaluarea calităţii mediului (poluare cu SO2, metale grele, substanţe organice) din 62 ecosisteme forestiere, 9 ecosisteme acvatice şi 15 staţii ale mun. Chişinău.

Cuprins


I. PROBLEMA BIOINDICAŢIEI ŞI ACTUALITATEA EI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
  • 1.1. Ecobioinidcaţia – domeniu al ecologiei
  • 1.2. Scale de semnificaţie a poluării aerului
  • 1.3. Monitoringul biologic pasiv
  • 1.3.1. Reacţii de răspuns a ecobioindicatorilor la anumiţi poluanţi
  • 1.3.2. Particularităţile cumulative ale ecobioindicatorilor
  • 1.4. Monitoringul biologic activ
  • 1.5. Bioindicaţia stabilităţii ecosistemelor
  • 1.6. Concluzii la capitolul 1

II. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE
  • 2.1. Obiectul de studiu şi asigurarea tehnică
  • 2.2. Schema amplasării obiectelor studiate şi staţiilor de prelevare a probelor
  • 2.3. Metode de investigaţie a materialului colectat
  • 2.3.1. Colectarea, determinarea şi păstrarea materialului biologic
  • 2.3.2. Colectarea materialului biogen şi bioinert
  • 2.4. Metoda de aplicare a monitoringului biologic activ
  • 2.5. Modalităţi de estimare a calităţii mediului
  • 2.6. Metodele de determinare a parametrilor geografici, ecologici şi fizico-chimici
  • 2.7. Concluzii la capitolul 2

III. PREMISELE APLICĂRII ECOBIOINDICAŢIEI ÎN UNELE TIPURI DE ECOSISTEME DIN REPUBLICA MOLDOVA
  • 3.1. Premisele aplicării ecobioindicaţiei în ecosistemele forestiere şi forestier-pietrofite
  • 3.2. Premisele aplicării ecobioindicaţiei în ecosistemele acvatice şi palustre.
  • 3.3. Premisele aplicării ecobioindicaţiei în ecosistemele urbane şi rurale.
  • 3.4. Concluzii la capitolul 3

IV. MONITORINGUL BIOLOGIC PASIV AL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE FORESTIERE ŞI FORESTIER-PIETROFITE
  • 4.1. Sensibilitatea ecobioindicatorilor manifestată la acţiunea anumitor factori chimici.
  • 4.1.1. Lichenoindicaţia
  • 4.1.2. Brioindicaţia
  • 4.1.3. Micoindicaţia
  • 4.2. Particularităţile cumulării substanţelor poluante de către anumiţi componenţi abiotici şi biotici ai ecosistemului
  • 4.2.1. Conţinutul metalelor grele în solul şi biota ecosistemelor studiate
  • 4.2.2. Cumularea metalelor grele în funcţie de specie
  • 4.2.3. Aportul precipitaţiilor atmosferice în poluarea ecosistemelor studiate
  • 4.3. Concluzii la capitolul 4

V. MONITORINGUL BIOLOGIC PASIV AL CALITĂŢII MEDIULUI DIN ECOSISTEMELE ACVATICE ŞI PALUSTRE
  • 5.1. Algoflora afluenţilor de stânga ai râului Prut şi rolul ei ecobioindicator
  • 5.1.1. Reţeaua hidrografică şi particularităţile ei
  • 5.1.2. Diversitatea specifică şi similitudinea algoflorei
  • 5.2. Evaluarea calităţii apei afluenţilor de stânga ai râului Prut
  • 5.2.1. Evaluarea gradului de poluare organică a apei în baza ecobioindicaţiei
  • 5.2.2. Indicii chimici ai apei şi nămolului râurilor studiate
  • 5.3. Concluzii la capitolul 5.

VI. MONITORINGUL BIOLOGIC AL CALITĂŢII MEDIULUI DIN ECOSISTEMELE URBANE ŞI RURALE
  • 6.1. Monitoringul biologic pasiv al unor ecosisteme din mun. Chişinău şi mediul rural
  • 6.1.1. Sursele de poluare ale mun. Chişinău
  • 6.1.2. Brioindicaţia calităţii aerului din ecosistemul urban Chişinău
  • 6.1.3. Micoindicaţia calităţii aerului din ecosistemul urban Chişinău
  • 6.1.4. Malacoindicaţia cumulării metalelor grele în ecosistemele urbane şi rurale.
  • 6.2. Monitoringul biologic activ al calităţii aerului din ecosistemul urban Chişinău
  • 6.2.1. Sensibilitatea lichenilor la poluanţii gazoşi prin modificări morfologice ale talului
  • 6.2. 2. Sensibilitatea lichenilor la poluanţii gazoşi prin modificări biochimice ale talului
  • 6.3. Reflectarea calităţii aerului prin compoziţia chimică a precipitaţiilor solide
  • 6.4. Acumularea metalelor grele de către transplanţii monitoringului biologic activ
  • 6.5. Concluzii la capitolul 6.


    •