Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Rolul fibrilaţiei atriale şi altor factori de risc în dezvoltarea accidentului vascular cerebral ischemic


Autor: Diaconu Nadejda
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.06 - Cardiologie şi reumatologie
Anul:2011
Conducător ştiinţific: Aurel Grosu
doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Cardiologie
Instituţia: Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Cardiologie
CSS: DH 51-14.00.06-27.03.08
Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Cardiologie

Statut

Teza a fost susţinută pe 6 septembrie 2011 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 11 noiembrie 2011

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.39 Mb / în română

Cuvinte Cheie

fibrilaţie atrială, AVC, complicaţii tromboembolice, factori de risc tromboembolic, scorul CHADS2, scorul Framingham, tratament antitrombotic, warfarina

Adnotare

Lucrarea este expusă pe 146 pagini tehnoredactate, este constituită din: întroducere, 5 capitole, concluzii, recomandări practice, bibliografie cu 191 surse, 5 anexe, include 41 de tabele şi 27 de figuri. Rezultatele obţinute sunt publicate în 15 lucrări ştiinţifice.

Scopul cercetării. Determinarea impactului fibrilaţiei atriale şi factorilor de risc tromboembolic în dezvoltarea accidentelor vasculare cerebrale ischemice.

Obiectivele cercetării: 1.Studierea ponderii FA şi analiza structurii factorilor de risc tromboembolic şi comorbidităţilor la pacienţii cu AVC. 2.Evidenţierea caracteristicilor clinice şi estimarea ratei de deces la bolnavii cu AVC ischemic şi fibrilaţie atrială în dependenţă de sex, vârstă şi tipul FA. 3.Determinarea ponderii recurenţelor tromboembolice şi mortalităţii la reevaluarea de durată a bolnavilor cu AVC ischemic suportat şi FA. 4. Aprecierea riscului de dezvoltare a evenimentelor tromboembolice şi de deces la pacienţii cu FA şi AVC. 5. Aprecierea particularităţilor tratamentului cu warfarină la pacienţii cu FA, determinarea complianţei, ratei complicaţiilor hemoragice şi tromboembolice.

Metodologia cercetării ştiinţifice. Au fost aplicate următoarele metode de cercetare: anchetare, monitorizare, statistică.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. S-a estimat ponderea FA la pacienţii cu AVC ischemic. Au fost evidenţiaţi factorii predispozanţi pentru apariţia AVC în FA, rata recurenţelor şi deceselor. Prin aplicarea scorului CHADS2 şi Framingham a fost evaluat riscul tromboembolic la pacienţii cu FA nonvalvulară, riscul recurenţelor şi decesului în următorii 5 ani.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Aplicarea scorului CHADS2 şi Framingham în aprecierea riscului de dezvoltare a AVC, cât şi a scorului Framingham în riscul de deces permite evidenţierea pacienţilor cu risc înalt, care necesită tratament cu ACO. Aplicarea tratamentului anticoagulant unui lot de pacienţi înalt selectiv a permis evidenţierea dificultăţilor terapiei cu ACO, înlăturarea cărora ar permite creşterea ratei de prescriere a ACO.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele studiului au fost aprobate ca valoare ştiinţifică şi ulterior implementate în activitatea curativă curentă a Institutului de Cardiologie.

Cuprins


1. FIBRILAŢIA ATRIALĂ ŞI ALŢI FACTORI DE RISC TROMBOEMBOLIC ÎN DEZVOLTAREA ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC. PARTICULARITĂŢI ÎN TRATAMENTUL ANTITROMBOTIC
  • 1.1. AVC ischemic cardioembolic
    • 1.1.1. Date epidemiologice
    • 1.1.2. Mecanisme fiziopatologice de formare a trombilor în fibrilaţie atrială
  • 1.2. Riscul tromboembolic din fibrilaţia atrială
    • 1.2.1. Factori de risc
    • 1.2.2. Stratificarea riscului de AVC ischemic la pacienţi cu FA
    • 1.2.3. Riscul tromboembolic în formele speciale de FA
    • 1.2.4. Riscul embolic precoce şi tardiv după cardioversia electrică
  • 1.3. Consecinţele AVC şi a embolismului sistemic
    • 1.3.1. Recurenţa tromboembolismului
    • 1.3.2. Mortalitatea la pacienţi cu FA şi AVC ischemic
  • 1.4. Strategii antitrombotice în prevenirea AVC ischemic
    • 1.4.1. Eficacitatea terapiei antitrombotice în profilaxia complicaţiilor tromboembolice
    • 1.4.2. Anticoagulantele orale - mecanismul de acţiune
    • 1.4.3. Agenţi antiplachetari
  • 1.5. Concluzii la capitolul 1

2. MATERIAL ŞI METODE
  • 2.1. Caracteristica materialului clinic
  • 2.2. Metode de diagnostic
  • 2.3. Aprecierea riscului de accident vascular cerebral la pacienţi cu FA
  • 2.4. Caracteristica clinică a lotului general
  • 2.5. Metode de prelucrare statistică

3. ANALIZA DATELOR CLINICE, EVOLUŢIEI FIBRILAŢIEI ATRIALE ŞI EVIDENŢIEREA FACTORILOR DE RISC TROMBOEMBOLIC LA PACIENŢII CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC
  • 3.1. Particularităţile prezentării clinice iniţiale a pacienţilor cu AVC ischemic acut
    • 3.1.1. Caracteristica clinică comparativă a pacienţilor cu AVC ischemic acut cu şi fără fibrilaţie atrială
    • 3.1.2. Caracteristica clinică comparativă a pacienţilor cu AVC ischemic acut în funcţie de sex
    • 3.1.3. Caracteristica clinică comparativă a pacienţilor cu AVC ischemic acut şi a bolnavilor cu evenimente tromboembolice şi FA în dependenţă de vârstă
    • 3.1.4. Caracteristica clinică generală a pacienţilor cu AVC ischemic acut supravieţuiţi şi decedaţi în staţionar
    • 3.1.5. Rezultatele examenului morfopatologic al decedaţilor în staţionar
  • 3.2. Rezultatele examinării repetate a pacienţilor cu AVC ischemic şi fibrilaţie atrială
    • 3.2.1. Rezultatele generale ale reexaminării
    • 3.2.2. Caracteristica factorilor de risc tromboembolic şi particularităţilor evoluţiei
    • clinice a fibrilaţiei atriale şi a patologiilor cardiovasculare la pacienţii supravieţuitori şi decedaţi la reexaminare
    • 3.2.3. Caracteristica factorilor de recurenţă a evenimentelor tromboembolice şi/ sau deces cardiovascular la pacienţii cu FA ce au suportat AVC ischemic acut
    • 3.2.4. Caracteristica bolnavilor cu AVC la etapa reexaminării în dependenţă de tipul FA
    • 3.2.5. Particularităţile tabloului clinic a supravieţuitorilor apreciat la reexaminare
    • 3.2.6. Particularităţile examenului paraclinic
    • 3.2.7. Particularităţile tratamentului administrat până la etapa reexaminării
  • 3.3. Concluzii la capitolul 3

4. RISCUL TROMBOEMBOLIC ŞI TRATAMENTUL ANTITROMBOTIC LA PACIENŢII CU FIBRILAŢIE ATRIALĂ
  • 4.1. Evaluarea riscului tromboembolic şi aprecierea tratamentului antitrombotic aplicat la pacienţii cu FA
    • 4.1.1 Evaluarea riscului tromboembolic conform scorului CHADS2 la pacienţii cu FA anterior de AVC
    • 4.1.2. Corelarea tratamentului antitrombotic cu valoarea riscului tromboembolic. Conform scorului CHADS2
    • 4.1.3. Evaluarea riscului tromboembolic la pacienţii cu FA conform scorului Framingham
    • 4.1.4. Corelarea tratamentului antitrombotic cu valoarea riscului tromboembolic pentru următorii 5 ani după scorul Framingham
  • 4.2 Particularităţile şi limitările tratamentului anticoagulant în FA
    • 4.2.1. Examinarea iniţială - evidenţierea factorilor de risc tromboembolic şi calcularea scorului CHADS2
    • 4.2.2. Rezultatele examenului obiectiv, unor investigaţii de laborator şi particularităţile evaluării electro - şi ecocardiografice la examinarea primară
    • 4.2.3. Iniţierea şi monitorizarea tratamentului anticoagulant cu warfarină
  • 4.3. Concluzii la capitolul 4

5. SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE
  • 5.1. Influenţa fibrilaţiei atriale şi factorilor de risc tromboembolici în dezvoltarea şi evoluţia accidentelor vasculare cerebrale ischemice
  • 5.2. Aprecierea riscului tromboembolic şi aplicarea tratamentului antitrombotic la pacienţii cu fibrilaţie atrială

CONCLUZII