Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Procese optice in monocristalele de tip spinel ż-ZnAl2S4 dopate cu ioni ai metalelor de tranzişie


Autor: Anghel Sergiu
Gradul:doctor în ştiinţe fizico-matematice
Specialitatea: 01.04.10 - Fizica şi ingineria semiconductorilor
Anul:2011
Conducător ştiinţific: Leonid Culiuc
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Fizică Aplicată al AŞM
Instituţia: Institutul de Fizică Aplicată al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 11 noiembrie 2011 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2011

Autoreferat

Adobe PDF document0.68 Mb / în română

Cuvinte Cheie

spectroscopie optică, proprietăţi luminescente, cristale de tip spinel

Adnotare

Teza este consacrată cercetării proprietăţilor spectroscopice ale monocristalelor semiconductorului cu bandă interzisă largă de tip spinel alfa-ZnAl2S4 dopate cu ioni ai metalelor de tranziţie - titan (Ti), cobalt (Co) şi vanadiu (V), crescute prin metoda transportului chimic in fază de vapori, concentraţia impurităţilor activatoare fiind de 0.01 - 0.1% at.

Scopul lucr.rii: elaborarea tehnologiei de obţinere a monocristalelor de tip spinel alfa-ZnAl2S4 dopate cu ioni ai metalelor de tranzi.ie, cercetarea proceselor optice de absorbţie şi emisie ce au loc in aceşti compuşi şi studiul influenţei particularităţilor structurii de tip spinel a matricei asupra caracteristicilor spectroscopice ale impurităţilor.

Rezultatele ştiinţifice principale ob.inute in teză sunt următoarele:
Pentru prima data a fost efectuat. cre.terea monocristalelor alfa-ZnAl2S4 dopate cu ioni ai metalelor de tranziţie Ti, Co şi V, a fost stabilită poziţia ionilor impurităţilor in reţeaua cristalină a matricei, precum şi starea lor de valenţă după cum urmează: ionii de Ti şi V ocupă poziţiile cu coordonarea octaedrică a anionilor de sulf, iar ionii de Co - siturile cu coordonare tetraedrică.

A fost stabilit că emisia in diapazonul IR apropiat a compusului alfa-ZnAl2S4 dopat cu ioni de Ti este datorată tranziţiilor electronice ce survin in urma unui transfer de sarcin. dintre ligand şi ionii de Ti4+ localizaţi in poziţii octaedrice. Provenienţa celor dou. benzi in spectrele de emisie centrate la EPL1=1.41eV şi EPL2=1.19eV este cauzată. de tranziţiile de pe nivelele excitate 11auT şi 31auT pe nivelul de bază 11gA. S-a demonstrat c. cele patru componente depistate in spectrele de emisie ale cristalelor alfa-ZnAl2S4:Co sunt cauzate de tranzi.ii electronice doar intre nivelele excitate ale ionilor de Co2+. Aceşti ioni, localizaţi in poziţii tetraedrice ale matricei, sunt slab influen.a.i de campul cristalin a reţelei şi sunt caracteriza.i de o puternică interac.iune de spin-orbit..

Proprietăţile radiative in domeniul IR apropiat, manifestate de c.tre compusul alfa-ZnAl2S4:V, sunt datorate urm.toarelor tranziţii electronice ale ionilor de V3+: 1Eg(1D)-3T1g(3F); 3T2g(3F)¨3T1g(3F), .i 1A1g(1G)-1Eg(1D), 1T2g(1D). Cre.terea intensit..ii integrale a spectrului de luminescenţă centrat la ƒÉ .1.4ƒĘm odată cu majorarea temperaturii este cauzat. de tranzi.iile vibronice 3T2g(3F)¨3T1g(3F) ce domin. spectrul la temperaturi relativ inalte, suprimand celelalte tranzi.ii radiative.

Implementarea rezultatele obţinute in urma cercet.rilor efectuate ţine de aplicarea lor in domenii precum electronica cuantică şi fotonică. In baza analizei comparative ale propriet.ăţilor spectroscopice ale monocristalelor de tip spinel ƒż-ZnAl2S4 dopate cu ioni ai metalelor de tranziţie Ti, Co şi V s-a stabilit, că compusul alfa-ZnAl2S4:V3+ este cel mai relevant din punct de vedere al aplic.rii acestuia in calitate de mediu activ pentru lasere acordabile in regiunea 1.2-1.6ƒĘm, regiune spectral. ce corespunde domeniului utilizat in telecomunica.ii. Lucrarea este scrisă in limba engleză şi constă din introducere, patru capitole, concluzii şi bibliografie. Teza conţine 127 pagini, 50 figuri, 7 tabele şi 93 referinţe bibliografice.

Rezultatele lucrării au fost publicate in 14 lucrări ştiinţifice, inclusiv 5 articole şi 9 rezumate ale prezentărilor la conferinţe.