|
StatutTeza a fost susţinută pe 30 septembrie 2005 în CSSşi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2005 Autoreferat![]() |
Scopul tezei constă în definirea şi elaborarea modalităţilor de comunicare eficientă la nivelul discursului filosofic. Pentru realizarea acestui scop ne-am propus să efectuăm o analiză complexă a discursului filosofic din perspectiva comunicării. Teza este dedicată problemelor legate de metacomunicare. Obiectivul esenţial al acestei lucrări este de a evidenţia factorii care contribuie la eficientizarea discursului didactic, în general, a celui filosofic, în special. Un astfel de obiectiv a fost posibil de realizat prin validarea alethică a discursului filosofic.
Un mare rol în analiza discursului filosofic am acordat universului lingvistic. În lucrare analizăm fenomenul comunicării din perspectiva competenţei şi performanţei lingvistice. Coerenţa unui discurs filosofic ţine de prezenţa presupoziţiilor teoretico-metodologice şi de implicaţiile lor metacontextuale, ceea ce face ca la elaborarea şi funcţionarea unui discurs filosofic să participe doi subiecţi: cel creator şi cel receptor.
O importanţă majoră în cadrul analizei comunicării filosofice acordăm fenomenului înţelegerii. Ca factori esenţiali ai hermeneuticii filosofice se manifestă interpretarea şi adresarea la tradiţie. Interpretarea este înţeleasă ca mod de activitate umană şi ca procedeu de prelucrare a conţinutului. În lucrare dezvăluim rolul operatorilor pragmatici în cadrul discursului filosofic. Astfel, deconstrucţia şi reconstrucţia categorială reprezintă procedeul de transformare a unor presupoziţii fundamentale într-un discurs explicit.
Pentru a scoate în evidenţă strategiile de bază ale argumentării am făcut recurs la explicaţie, ca parte componentă a hermeneuticii, şi la argumentarea de tip filosofic. Discursul argumentativ este un discurs finalist, structurat în propoziţii sau teze ce constituie un raţionament şi traduc direct sau indirect poziţia locutorului pentru a obţine modificarea universului epistemic al interlocutorului. Pentru ca o strategie argumentativă să fie eficientă, locutorul trebuie să determine relevanţa unui argument în raport cu relaţia locutor-interlocutor, circumstanţele interacţiunii, relaţia interlocutor-problemă.
În teză sunt analizate şi sistematizate concepţiile filosofilor de peste hotare şi din ţară. În rezultat am definit modalităţile comunicării eficiente la nivelul discursului filosofic, am abordat discursul filosofic în orizontul eficienţei didactice. Astfel performanţa unui discurs filosofic se realizează la nivel maxim în situaţiile în care receptorul asimilează secvenţa discursivă, conceptul, problematica în semnificaţia dată de autorul discursului pus în circulaţie
CAPITOLUL 2. Ipostaze definitorii ale comunicării filosofice