Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Ipostaze ale comunicării eficiente la nivelul discursului filosofic


Autor: Eugenia Bogatu
Gradul:doctor în filosofie
Specialitatea: 09.00.01 - Ontologie şi gnoseologie
Anul:2005
Conducător ştiinţific: Vasile Ţapoc
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 30 septembrie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document0.29 Mb / în română

Cuvinte Cheie

strategie argumentativă, metacomunicare, logica limbajului, dimensiune lingvistică, dimensiune pragmatică, transcendentalism lingvistic, acţiune comunicativă, discurs argumentativ, discurs filosofic, discurs didactic, competenţă şi performanţă lingvistică, gramatică universală, articulatori logici şi retorici, raţionament discursiv, presupoziţii filosofice, operatori pragmatici, deconstrucţie şi reconstrucţie categorială, expresivitate filosofică, interpretare, argumentare filosofică

Adnotare

Scopul tezei constă în definirea şi elaborarea modalităţilor de comunicare eficientă la nivelul discursului filosofic. Pentru realizarea acestui scop ne-am propus să efectuăm o analiză complexă a discursului filosofic din perspectiva comunicării. Teza este dedicată problemelor legate de metacomunicare. Obiectivul esenţial al acestei lucrări este de a evidenţia factorii care contribuie la eficientizarea discursului didactic, în general, a celui filosofic, în special. Un astfel de obiectiv a fost posibil de realizat prin validarea alethică a discursului filosofic.

Un mare rol în analiza discursului filosofic am acordat universului lingvistic. În lucrare analizăm fenomenul comunicării din perspectiva competenţei şi performanţei lingvistice. Coerenţa unui discurs filosofic ţine de prezenţa presupoziţiilor teoretico-metodologice şi de implicaţiile lor metacontextuale, ceea ce face ca la elaborarea şi funcţionarea unui discurs filosofic să participe doi subiecţi: cel creator şi cel receptor.

O importanţă majoră în cadrul analizei comunicării filosofice acordăm fenomenului înţelegerii. Ca factori esenţiali ai hermeneuticii filosofice se manifestă interpretarea şi adresarea la tradiţie. Interpretarea este înţeleasă ca mod de activitate umană şi ca procedeu de prelucrare a conţinutului. În lucrare dezvăluim rolul operatorilor pragmatici în cadrul discursului filosofic. Astfel, deconstrucţia şi reconstrucţia categorială reprezintă procedeul de transformare a unor presupoziţii fundamentale într-un discurs explicit.

Pentru a scoate în evidenţă strategiile de bază ale argumentării am făcut recurs la explicaţie, ca parte componentă a hermeneuticii, şi la argumentarea de tip filosofic. Discursul argumentativ este un discurs finalist, structurat în propoziţii sau teze ce constituie un raţionament şi traduc direct sau indirect poziţia locutorului pentru a obţine modificarea universului epistemic al interlocutorului. Pentru ca o strategie argumentativă să fie eficientă, locutorul trebuie să determine relevanţa unui argument în raport cu relaţia locutor-interlocutor, circumstanţele interacţiunii, relaţia interlocutor-problemă.

În teză sunt analizate şi sistematizate concepţiile filosofilor de peste hotare şi din ţară. În rezultat am definit modalităţile comunicării eficiente la nivelul discursului filosofic, am abordat discursul filosofic în orizontul eficienţei didactice. Astfel performanţa unui discurs filosofic se realizează la nivel maxim în situaţiile în care receptorul asimilează secvenţa discursivă, conceptul, problematica în semnificaţia dată de autorul discursului pus în circulaţie

Cuprins


CAPITOLUL 1. Universul comunicării lingvistice: o recuperare analitică
  • 1.1. Componentele procesului de comunicare
  • Perceperea sistemică a mesajului
  • 1.2. Competenţă şi performanţă lingvistică
  • O triadă structurală a limbajului natural
  • 1.3. Articulatori logici şi retorici ai demersului comunicativ
  • 1.4. Problema construcţiei ciclice a înţelegerii


CAPITOLUL 2. Ipostaze definitorii ale comunicării filosofice

  • 2.1. Despre identitatea demersului filosofic
  • 2.2. Operatori pragmatici ai discursului filosofic
  • 2.3. Strategii ale argumentării în procesul comunicării discursive
  • 2.3.1. Specificul explicaţiei ştiinţifice
  • 2.3.2. Specificul argumentării filosofice
  • 2.4. Discursul filosofic în orizontul eficienţei didactice