Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Hepatitele cronice în aspect psihosomatic


Autor: Ina Romanciuc
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.05 - Boli interne (cu specificare: pulmonologie, gastroenterologie, hepatologie, nefrologie, diagnostic funcţional şi endoscopie)
Anul:2005
Conducător ştiinţific: Vlada-Tatiana Dumbrava
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Consultant ştiinţific: Mircea Revenco
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 28 septembrie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document0.29 Mb / în română

Cuvinte Cheie

hepatita cronică, psihosomatica, depresie, nozogenie, profilul personalităţii, testul Hamilton, testul MMPI, calitatea vieţii, chestionarul SF-36, metabolismul serotoninei, serotonina, triptofanul, acidul 5-oxiindolacetic, dezechilibru imunologic

Adnotare

Au fost examinaţi 147 pacienţi cu hepatite cronice (HC) virale B, C, D prin metode clinice, de laborator (sindromul de citoliză, colestază, hepatopriv, imunoinflamator) şi cercetări specifice: testări psihometrice (testul Hamilton, testul MMPI, chestionarul SF-36), aprecierea parametrilor ce caracterizează metabolismul serotoninei (serotonina şi triptofanul în sânge şi acidul 5-oxiindolacetic (5-OIA) în urina nictimerală).

Sindroamele clinice dominante (astenic, dispeptic, algic în hipocondrul drept) în hepatitele cronice virale, indiferent de agentul etiologic au fost mai frecvente şi mai exprimate la pacienţii depresivi, în special în depresia moderată-severă, fiind acompaniate de scoruri Hamilton mai înalte.

Creşterea activităţii ALT, AST, fosfatazei alcaline, GGTP la pacienţii cercetaţi nu a avut interferenţe cu statutul emoţional; apariţia şi majorarea gradului depresiei s-a combinat cu creşterea IgM, CIC şi a raportului limfocitelor T-teofilinrezistente/T-teofilinsensibile prin reducerea populaţiei de limfocite T-teofilinsensibile.

S-a constatat scăderea concentraţiei de triptofan şi serotonină în sângele şi a acidului 5- oxiindolacetic în urina bolnavilor cu hepatite cronice virale B, C, D cu depresie avansată şi cu dezechilibru imunologic de tip autoimun.

A fost demonstrată comorbiditatea frecventă a hepatitelor cronice virale cu depresia (85,03%), mai frecventă la pacienţii cu vârsta mai mare de 40 ani, mai exprimată la femei şi în mixthepatite. Dezechilibrul imunologic s-a acompaniat de scoruri depresive mai înalte şi de o frecvenţă mai mare a depresiei.

Pentru bolnavii cu hepatite cronice virale, incluşi în acest studiu, s-au apreciat particularităţi specifice ale profilului de personalitate: nevrotizare, anxietate somatizată, ipohondrie, idei prevalente despre sănătate cu distanţiere psihică şi limitarea contactelor sociale, pe un fundal psihastenic. Aceste modificări au fost mai exprimate la pacienţii cu depresie, în prezenţa dezechilibrului imunologic şi s-au acompaniat de reducerea indicilor metabolismului serotoninei. S-a determinat reducerea calităţii vieţii bolnavilor cu hepatite cronice virale, în special în prezenţa depresiei, cu indici mai favorabili la bărbaţi şi în lipsa dezechilibrului imunologic.

Cuprins


CAPITOLUL 1. Revista literaturii
  • 1.1 Aspecte etiopatogenetice şi clinice ale hepatitelor cronice virale B, C şi D
  • 1.2 Medicina psihosomatică ca etapă în dezvoltarea gândirii medicale şi rolul depresiilor la bolnavii somatici
  • 1.3 Mecanismele psihologice de dezvoltare a depresiei la pacienţii cu hepatite cronice virale (factorii nozogeni, particularităţi de personalitate, calitatea vieţii)
  • 1.4 Factorii biologici implicaţi în apariţia depresiei la pacienţii cu hepatite cronice virale (factori imuni, sistemul serotoninic)

CAPITOLUL 2. Material şi metode de cercetare
  • 2.1 Metode clinice
  • 2.2 Metode de cercetare de laborator
  • 2.3 Metode de cercetare speciale

CAPITOLUL 3. Caracteristica clinică a pacienţilor cu hepatite cronice virale cu diferit statut afectiv

CAPITOLUL 4. Caracteristica sindroamelor patologice hepatice de laborator în raport cu starea psihoemoţională a pacienţilor cu hepatite cronice virale
  • 4.1 Evaluarea parametrilor sindromului citolitic la pacienţii cu hepatite cronice virale depresivi şi nondepresivi
  • 4.2 Caracteristica markerilor de colestază la bolnavii cu hepatite cronice virale cu diferit statut afectiv
  • 4.3 Indicatorii sindromului hepatopriv la pacienţii cu hepatite cornice virale cu diferit statut emoţional
  • 4.4 Evaluarea statutului imun umoral şi celular la bolnavii cu hepatite cronice virale depresivi şi nondepresivi

CAPITOLUL 5. Aprecierea metabolismului serotoninei la pacienţii cu hepatite cronice virale

CAPITOLUL 6. Rezultatele testărilor psihometrice la bolnavii cu hepatite cronice virale
  • 6.1 Aprecierea prezenţei şi gradului depresiei la pacienţii cu hepatite cronice virale prin testul Hamilton
  • 6.2 Caracteristica profilului de personalitate apreciat prin testul MMPI la bolnavii cu hepatite cronice virale
  • 6.3 Evaluarea cantitativă a calităţii vieţii prin chestionarul SF-36 la pacienţii cu hepatite cronice virale