Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2015 / mai /

Impactul disfuncţiilor cronice ale miocardului asupra stării fiziologice integrale a cordului şi metabolismului organismului


Autor: Grosu Victoria
Gradul:doctor habilitat în biologie
Specialitatea: 03.00.13 - Fiziologia omului şi animalelor
Anul:2015
Consultanţi ştiinţifici: Teodor Furdui
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Fiziologie si Sanocreatologie
Petru Stratulat (decedat)
doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Mamei si Copilului
Instituţia: Institutul de Fiziologie si Sanocreatologie

Statut

Teza a fost susţinută pe 26 mai 2015 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 7 iulie 2015

Autoreferat

Adobe PDF document – 1.25 Mb / în română

Teza

CZU 612.17-053.2

Adobe PDF document 6.72 Mb / în română
255 pagini

Cuvinte Cheie

disfuncţii cronice, miocard, hipertensiune arterială, miocardită, diagnostic, tratament

Adnotare

Structura tezei constă din introducere, 5 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografia din 202 titluri, 2 anexe, 212 pagini de text de bază, 11 figuri, 50 tabele. Rezultatele obţinute sunt publicate în 44 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: fiziologia omului şi animalelor, cardiologia, pediatría. Scopul cercetării: estimarea evoluţiei disfuncţiilor cronice ale miocardului secundare miocarditelor şi hipertensiunii arteriale, precum şi ale unor procese metabolice la copii şi adolescenţi, impactul lor asupra stării fiziologice integrale a cordului, aprecierea tratamentului conform ghidurilor europene şi căile de corecţie ale acestora.

Obiectivele cercetării: Estimarea particularităţilor şi dinamicii manifestărilor simptomatologiei clinice şi ale parametrilor paraclinici la copiii cu disfuncţii cronice ale miocardului în funcţie de tratament, evaluarea unor parametri biochimici la bolnavii cu disfuncţii cronice ale miocardului secundare miocarditelor şi hipertensiunii arteriale şi aprecierea importanţei lor informative diagnostice, evidenţierea dinamicii modificărilor unor indici biochimici şi hormonali la bolnavii cu disfuncţii cronice ale miocardului în evoluţia tratamentului, analiza comparativă a eficienţei tratamentului cu inhibitorii enzimei de conversie ale angiotensinei (Captopril, Enalapril) şi inhibitorul receptorilor de aldosteron (Spironolacton) la bolnavii cu disfuncţii cronice ale miocardului secundare miocarditelor şi hipertensiunii arteriale, estimarea căilor de eficientizare a diagnosticului şi tratamentului disfuncţiilor cronice ale miocardului la copii şi adolescenţi.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: a fost studiată cu utilizarea unui complex de metode dinamica manifestării simptomatologiei clinice şi parametrilor paraclinici la copiii cu disfuncţii cronice ale miocardului în procesul evoluţiei şi tratamentului acestora, în premieră au fost identificaţi markerii metabolici, propuşi pentru utilizare în diagnosticul insuficienţei cardiace cronice; s-a demonstrat lipsa efectului scontat a tratamentului cu inhibitorii enzimei de conversie şi a receptorilor de aldosteron; argumentate noi viziuni privind diagnosticul şi tratamentul disfuncţiilor cronice ale miocardului.

Rezultatele principial noi pentru ştiinţă şi practică obţinute: au fost identificate reacţii metabolice ce se includ în evoluţia disfuncţiilor cronice ale miocardului, noi biomarkeri în diagnosticul acestora, elaborate noi concepte şi algoritme de diagnostic şi tratament. De asemenea au fost identificate modificările caracteristice ale statusului morfofuncţional al cordului în raport cu unele tipuri de reacţii metabolice la copiii şi adolescenţii cu disfuncţii cronice ale miocardului în procesul de evoluţie şi tratament ale acestora, fapt ce a permis precizarea simptomatologiei clinico-paraclinice, a unor verigi patogene şi elaborarea noilor concepte privind eficientizarea diagnosticului şi tratamentului acestora.

Semnificaţia teoretică: constă în obţinerea noilor cunoştinţe privind modificările statusului morfofuncţional al cordului la copiii şi adolescenţii cu disfuncţii cronice ale miocardului în raport cu unele reacţii metabolice, precum şi privind verigile patogenetice comune şi specifice a disfuncţiilor cronice ale miocardului secundare miocardielor şi hipertensiunii arteriale. Valoarea aplicativă a lucrării: identificarea noilor markeri în aprecierea disfuncţiilor cronice ale miocardului la copii şi adolescenţi, elaborarea noilor algoritme şi recomandări practice privind eficientizarea diagnosticului şi tratamentului nozologiilor studiate.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice: s-a realizat în Spitalul Clinic Republican de Copii „Emilian Coţaga”, în Spitalul Clinic Municipal de Copii ”Valentin Ignatenco”, în Institutul Mamei şi Copilului, în Spitalul Raional Glodeni, în procesul metodic şi curativ al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţanu”.

Cuprins


1. DISFUNCŢIILE MIOCARDULUI ŞI INFLUENŢA LOR ASUPRA STĂRII FIZIOLOGICE A CORDULUI
  • 1.1. Probleme actuale de etiopatogenie şi patofiziologie ale insuficienţei cardiace cronice
  • 1.2. Hipertensiunea arterială şi rolul ei în apariţia disfuncţiilor cronice ale miocardului
  • 1.3. Impactul disfuncţiilor cronice ale miocardului asupra metabolismului în organism
  • 1.4. Semnificaţia proteinelor cardiace ca biomarkeri în diagnosticul biochimic al maladiilor cardiovasculare
  • 1.5. Metodele actuale de corecţie a disfuncţiilor cronice ale miocardului: efectele inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei asupra evoluţiei clinice ale insuficienţei cardiace cronice
  • 1.6. Influenţa inhibitorilor receptorilor de aldosteronă asupra activării neuroendocrine şi a statusului clinico-funcţional în disfuncţiile cronice ale miocardului
  • 1.7. Concluzii la capitolul 1

2. MATERIALUL ŞI METODELE DE CERCETARE
  • 2.1. Caracteristica generală a materialului de observaţie clinică
  • 2.2. Metodele de investigare utilizate pentru confirmarea diagnosticului: esenţă şi tipuri
  • 2.3. Metodele biochimice speciale de investigare
  • 2.4. Metode de determinare a concentraţiei hormonilor
  • 2.5. Metodele de procesare statistică
  • 2.6. Concluzii la capitolul 2

3. ESTIMAREA PARTICULARITĂŢILOR CLINICO-PARACLINICE ÎN DISFUNCŢIILE CRONICE ALE MIOCARDULUI ŞI EVALUAREA DINAMICII PARAMETRILOR ÎN FUNCŢIE DE TRATAMENT
  • 3.1. Particularităţile clinico-fiziologice ale bolnavilor înrolaţi în studiu şi analiza de ansamblu a factorilor de risc în disfuncţiile cronice ale miocardului secundare hipertensiunii arteriale
  • 3.2. Aprecierea statutului clinic şi ale parametrilor hemodinamicii centrale în funcţie de tratamentul patogenetic aplicat la pacienţii cu disfuncţii cronice ale miocardului secundare hipertensiunii arteriale
  • 3.3. Evaluarea parametrilor clinici şi hemodinamici în dependenţă de terapia patogenetică administrată la pacienţii cu disfuncţii cronice ale miocardului secundare miocarditelor
  • 3.4. Concluzii la capitolul 3

4. EVALUAREA DINAMICII UNOR PARAMETRI METABOLICI CU CONOTAŢIE DIAGNOSTICĂ ÎN DISFUNCŢIILE CRONICE ALE MIOCARDULUI ÎN DEPENDENŢĂ DE TRATAMENTUL PATOGENETIC
  • 4.1. Aprecierea modificărilor indicilor biochimici în dinamica evoluţiei disfuncţiilor cronice ale miocardului
  • 4.2. Estimarea proteinelor specifice cordului la copiii şi adolescenţii cu insuficienţă cardiacă cronică
  • 4.3. Determinarea modificărilor activităţii hormonale ale sistemului simpato-adrenal în disfuncţiile cronice ale miocardului
  • 4.4. Concluzii la capitolul 4

5. CĂILE EFICIENTIZĂRII CORECŢIEI DISFUNCŢIILOR CRONICE ALE MIOCARDULUI
  • 5.1. Caracteristica comparativă a indicatorilor clinici şi hemodinamici la bolnavii cu insuficienţă cardiacă cronică trataţi conform metodelor existente
  • 5.2. Perfecţionarea algoritmului de diagnostic şi de tratament al disfuncţiilor cronice ale miocardului în calitate de căi de eficientizare
  • 5.3. Evaluarea complexă a rezultatelor studiului
  • 5.4. Concluzii la capitolul 5

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI PRACTICE