Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Eficientizarea tehnologiei de creare a liniilor homozigote de porumb (Zea mays L.)


Autor: Sarmaniuc Mariana
Gradul:doctor în biologie
Specialitatea: 03.00.15 - Genetică
Anul:2015
Conducător ştiinţific: Galina Lupaşcu
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Genetica, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
Instituţia: Institutul de Genetica, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor

Statut

Teza a fost susţinută pe 25 septembrie 2015 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 19 noiembrie 2015

Autoreferat

Adobe PDF document0.77 Mb / în română

Teza

CZU 575: 632.938.1+635.64

Adobe PDF document 3.94 Mb / în română
136 pagini


Cuvinte Cheie

porumb, tehnologii, inductori, haploizi, gene marker antocianice, dublarea numărului de cromozomi, linii dublu haploide, linii homozigote

Adnotare

Teza constă din introducere, 3 capitole, concluzii, recomandări, bibliografie din 258 surse, anexă, volumul total fiind de 136 pagini, conţine 31 tabele şi 48 figuri. Rezultatele cercetărilor sunt publicate în 9 lucrări ştiinţifice.

Domeniu de studiu: Genetică vegetală.

Scopul lucrării a constat în eficientizarea tehnologiei de creare a liniilor homozigote prin explorarea fenomenului de inducere a haploizilor materni la porumb (Zea mays L.).

Obiective: majorarea ratei de inducere a haploizilor; consolidarea sistemului de gene marker, pentru eficientizarea procesului de identificare a haploizilor la diferite faze de dezvoltare din varietăţi diverse de porumb; ameliorarea caracterelor cantitative la inductorii de haploidie (înălţimea plantei, lungimea paniculului, durata înfloririi panicului, cantitatea de polen, rezistenţa la cădere, boli şi vătămători) ce influenţează semnificativ numărul de încrucişări; elucidarea mecanismelor de inducere a haploizilor; optimizarea tehnicii de dublare a numărului de cromozomi la plantele haploide prin utilizarea inhibitorului mitotic – colchicina.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor: Pentru prima dată s-au creat linii cu rată de inducere a haploizilor de 10-15% care deţin un sistem eficient de gene marker al antocianului (R1-nj, B1, Pl1), expresia cărora permite identificarea exactă a haploizilor la diferite faze de dezvoltare a genotipurilor de porumb, iar caracterele cantitative ameliorate ale liniilor favorizează efectuarea unui număr mare de încrucişări. Importanţa teoretică a lucrării. Rezultatele obţinute referitor la analiza heterofertilizării, capacităţii gametofitului masculin de a induce dezvoltarea diferitelor variante de boabe, influenţa perioadei de polenizare a ştiuleţilor contribuie la explicarea mecanismului de formare a haploizilor prin utilizarea liniilor inductoare de haploidie la porumb.

Problema ştiinţifică soluţionată constă în fundamentarea ştiinţifică a conceptului de eficientizare a tehnologiei de creare a liniilor dublu haploide în vederea explorării dirijate a sistemului de gene marker al sintezei antocianului, sporirii performanţei caracterelor cantitative şi optimizării procedeului de dublare a numărului de cromozomi, fapt care a contribuit la majorarea randamentului de obţinere a genotipurilor haploide şi reducerea termenului de creare a liniilor homozigote de porumb.

Valoarea aplicativă a rezultatelor. Liniile LHI pot fi utilizate în procesul de obţinere a haploizilor materni din diferite genotipuri de interes genetic şi ameliorativ. Pentru restabilirea fertilităţii a fost optimizat procedeul de dublare a cromozomilor la plantulele haploide cu colchicină direct în condiţii de câmp.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice: în programele de ameliorare a porumbului la Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” şi Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al AŞM.

Cuprins


1. FENOMENUL DE HAPLOIDIE – EXPLORAREA ÎN GENETICA ŞI AMELIOAREA CULTURILOR AGRICOLE
  • 1.1. Istoricul şi clasificarea haploizilor. Caracteristici ale plantelor haploide
  • 1.2. Crearea sistemului genetic de identificare a haploizilor
  • 1.3. Modalităţi de majorare a frecvenţei haploizilor
  • 1.4. Crearea liniilor cu capacitate de inducere a haploizilor
  • 1.4.1. Crearea liniilor cu capacitate de inducere a haploizilor materni
  • 1.4.2. Crearea liniilor cu capacitate de inducere a haploizilor androgeni
  • 1.5. Aspecte genetice ale fenomenului de inducere a haploizilor materni
  • 1.6. Avantaje şi perspective la utilizarea plantelor haploide şi dublu haploide (DH)
  • 1.6.1. Dublarea garniturii de cromozomi la plante haploide
  • 1.6.2. Utilizarea plantelor haploide în ameliorare
  • 1.7. Concluzii la capitolul 1

2. MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE
  • 2.1. Material de studiu şi condiţii de cultivare
  • 2.2. Aprecierea capacităţii de inducere a haploizilor
  • 2.3. Analiza fenologică a expresiei genelor B1, Pl1 şi R1-nj la descendenţii segreganţi
  • 2.4. Metode de dublare a numărului cromozomilor cu colchicină la plantele haploide
  • 2.5. Analiza matematico-statistică a datelor
  • 2.6. Concluzii la capitolul 2

3. INDUCEREA HAPLOIDIEI IN VIVO – EFICIENŢA NOILOR LINII INDUCTOARE ŞI CREAREA LINIILOR DUBLU HAPLOIDE DE PORUMB (Zea mays L.)
  • 3.1.Tehnologia de creare a liniilor inductoare de haploizi materni
  • 3.1.1. Îmbunătăţirea capacităţii de inducere a haploizilor
  • 3.1.2. Analiza variaţiei genetice a capacităţii de inducere a haploizilor
  • 3.1.3. Consolidarea sistemului genetic de identificarea haploizilor
  • 3.1.4. Ameliorarea caracterelor cantitative la liniile cu capacitate de inducere a haploizilor
  • 3.1.5. Liniile LHI (Linie Haploid Inductoare) cu capacitate de inducere a haploizilor materni
  • 3.2. Mecanisme ale fenomenului de inducere a haploizilor materni
  • 3.2.1. Fenomenul de heterofertilizare în procesul inducerii haploizilor
  • 3.2.2. Capacitatea gametofitului masculin de a induce dezvoltarea diferitelor variante de boabe
  • 3.3. Utilizarea diferitelor metode de dublare a numărului de cromozomi la crearea liniilor homozigote de porumb
  • 3.4. Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI PRACTICE