română | русский | english

Autor: Vasile Şarpe Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.24 - Medicină legală Anul: 2005 Conducător ştiinţific: Gheorghe Baciu doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 23 martie 2005 în CSS şi aprobată de CNAA pe 21 aprilie 2005 Autoreferat – 0.19 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Adnotare

Lucrarea reprezintă un studiu complex al fenomenului suicidal printre copii şi adolescenţi în vârstă de până la 18 ani cu scop de evaluare a particularităţilor medico-legale şi sociale. Studiul a fost orientat asupra unei cercetări zonale (municipiul Chişinău şi suburbiile) multilaterale şi longitudinale a 1379 de tentative şi a 148 decese suicidale printre copii şi adolescenţi. Totodată s-a efectuat o analiză comparativă cu 6706 cazuri de deces în urma acţiunilor suicidale din tot teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 326 suicide printre copii. S-au aplicat metode statisticoepidemiologice, analitice, anamnestice, catamnestice, morfo-clinice, tanatologice medico-legale, paraclinice de cercetare.

Datele obţinute atestă faptul, că frecvenţa suicidului în Republica Moldova constituie 14,5- 18,20/0000, care a variat în diferite unităţi teritoriale. Acţiunile autodistructive printre copii şi adolescenţi au constituit 4,9% din numărul total de moarte suicidală înregistrată în ultimii 10 ani şi în mediu a alcătuit 2,90/0000. În zona investigată moartea suicidală a compus 10,2% din numărul total de decese printre copii. Dinamica suicidului realizat atestă o sporire de la 4,70/0000 la 7,00/0000 de la un deceniu la altul. Modalităţile suicidale frecvent întâlnite au fost asfixiile mecanice (39,2%), intoxicaţiile acute (25,7%) şi precipitările (24,3%), iar frecvenţa lor a variat în dependenţă de accesul la ele, de sex şi vârstă etc.

Tentativele suicidale au constituit în mediu 70,2-77,2% din toţi pacienţii de până la 18 ani, spitalizaţi în secţia toxicologie a spitalului clinic municipal Chişinău „Sfânta Treime”. Autointoxicaţiile preponderent s-au produs cu medicamente (95,8%). În 11,2% din cazuri tentativele s-au comis repetat.

S-a constatat o rată mai înaltă a suicidului realizat rural (17,80/0000) faţă de cel urban (14,90/0000). Pentru suicidul realizat a fost semnificativă predominarea de 5 ori a sexului masculin, iar pentru tentativele suicidale – de 6 ori a sexului feminin. Riscul autodistructiv maxim s-a observat la vârsta de 16-18 ani.

Atât suicidul realizat, cât şi tentativele suicidale printre copii şi adolescenţi, au prezentat o frecvenţă înaltă în perioada anilor 1992-1993, în lunile de vară, la început de săptămână, între orele 15-24.

Factorii etiopatogenetici în ambele loturi au fost asemănători, constituind: conflictele familiale, interpersonale, legate de studii şi serviciu, stările reactive acute, bolile şi infirmităţile preexistente, comportamentul desfrânat, conflictele legate de comportamentul antisocial etc. S-a stabilit, că în Republica Moldova lipseşte o asistenţa suicidologică organizată, nu există centre şi servicii specializate cu programe unice de cercetare a actelor autodistructive, care ar reflecta epidemiologia, motivaţiile şi factorii de risc suicidali, întru elaborarea măsurilor eficace de profilaxie.

În baza datelor obţinute a fost elaborat şi propus un set de recomandări practice pentru facilitarea evidenţei, diagnosticului şi profilaxiei suicidale.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Monica Plahteanu
  doctor în medicină, profesor universitar, UMF „Gr.T.Popa”, Iaşi, România

 Teze

[...] Acte Normative