Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2016 / mai /

Efectele antihipertensive şi cardioprotectoare ale eprosartanului și ramiprilului


Autor: Sapojnic Nadejda
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.06 - Cardiologie şi reumatologie
Anul:2016
Conducător ştiinţific: Alexandru Carauş
doctor habilitat, profesor cercetător
Consultant ştiinţific: Nicolae Ciobanu
doctor habilitat, profesor cercetător, Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Cardiologie
Instituţia: Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Cardiologie

Statut

Teza a fost susţinută pe 31 mai 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 6 octombrie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document – 1.04 Mb / în română

Teza

CZU 615.224+616.12-008.331.1

Adobe PDF document 3.43 Mb / în română
131 pagini

Cuvinte Cheie

hipertensiune arterială, disfuncție diastolică, hipertrofie ventriculară stingă

Adnotare

Lucrarea este relatată pe 131 pagini tehnoredactate, fiind alcătuită din introducere, 5 capitole, concluzii generale, recomandări practice, 221 surse bibliografice. Rezultatele obţinute sunt publicate în 17 lucrări ştiinţifice și prezentări orale naționale și internaționale.

Domeniul de studiu: cardiologie

Scopul studiului: Evaluarea efectului antihipertensiv şi cardioprotector la tratamentul de durată cu Eprosartan versus Ramipril la pacienţi cu HTA esenţială.

Obiectivele studiului: Studiul profilului diurn al TA, remodelării ventriculului stîng şi funcţiei diastolice la pacienţi cu HTA esenţială. Efectul medicaţiei antihipertensive (Eprosartan versus Ramipril) asupra variabilităţii şi profilului diurn al TA. Acţiunea medicaţiei antihipertensive (Eprosartan versus Ramipril) asupra remodelării şi funcţiei diastolice a ventricului stîng. Evaluarea dinamicii capacităţii fizice în funcţie de medicaţie. Determinarea corelaţiei dintre tipul profilului diurn, indicii variabilităţii TA, remodelare şi funcţia diastolică a ventricului stîng.

Noutatea și originalitatea științifică: a fost documentat impactul pozitiv al tratamentului cu un ARA II Eprosartan asupra: variabilelor tensiunii arteriale (prin utilizarea celei mai moderne tehnici precum este MAATA), indicilor de remodelare cardiacă și funcției diastolice.

Problema științifică constă în stabilirea efectelor antihipertensiv și cardioprotector ale Eprosartanului comparativ cu Ramipril pentru a definitiva scheme terapeutice mai eficiente în controlul TA, inducerea regresiei hipertrofiei și disfuncției diastolice a ventriculului stîng.

Semnificația teoretică: dovezile obținute de prezentul studiu au desemnat eficiența inhibitorului enzimei de conversie a angiotensinei II (IEC) Ramipril și antagonistului receptorilor de angiotensină II tip1 (ARA II) Eprosartan în controlul valorilor tensionale, asociate cu regresia remodelării patologice și normalizarea lusitropiei VS. Totodată, tratamentul cu ARA II Eprosartan a fost superior IEC Ramipril în controlul TA sistolice, restaurarea unui profil circadian fiziologic al TA, reducerea HVS și disfuncției diastolice.

Valoarea aplicativă a lucrării: Rezultatele studiului vor putea fi aplicate la perfecționarea tacticii de tratament a HTA asociate cu remodelarea patologică a ventriculului stîng și alterarea statutului lusitropic.

Implementarea rezultatelor științifice: valoarea științifică a rezultatelor studiului au fost aprobate și implementate în Institutul de Cardiologie, Spitalul clinic municipal "Sfînta Treime" (Filiala Disciplinei Cardiologie), departamentul Medicină Internă a USMF ”N. Testemițanu”(Disciplina Cardiologie).

Cuprins


1. HIPERTENSIUNEA ÎN CONTINUUMUL CARDIOVASCULAR
  • 1.1.Hipertensiunea arterială – conceptul socio-economic și medical
  • 1.2. Monitorizarea ambulatorie automată a TA ( MAATA): argumente și dovezi
  • 1.3. Remodelarea miocardului de geneză hipertensivă 23
  • 1.4. Disfuncţia diastolică/ Insuficienţa cardiacă diastolică: pronostic, semnificaţie clinică şi evaluare diagnostică 31
  • 1.5. Strategii terapeutice în HTA
  • 1.6. Concluzii la capitolul 1.

2. MATERIAL ȘI METODE DE CERCETARE
  • 2.1. Caracteristica loturilor de studiu la etapa inițială
  • 2.2. Metode de investigare
  • 2.3. Metode de prelucrare statistică
  • 2.4. Concluzii la capitolul 2

3. PARTICULARITĂȚILE CLINICO-HEMODINAMICE ALE PACIENȚILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ ESENȚIALĂ ȘI DISFUNCȚIE DIASTOLICĂ
  • 3.1. Concluzii la capitolul 3

4. EFECTUL ANTIHIPERTENSIV AL MEDICAȚIEI CU EPROSARTAN VERSUS RAMIPRIL
  • 4.1.Concluzii la capitolul 4

5. ANALIZA EFECTULUI CARDIOPROTECTOR AL EPROSARTANULUI VERSUS RAMIPRIL
  • 5.1. Evoluția parametrilor funcției distolice și hipertrofiei ventirculare stîngi în funcție de medicație
  • 5.2. Evoluția indicatorilor testului de efort fizic dozat în funcție de medicație
  • 5.3. Influiența medicației asupra rezultatelor testului cardiopulmonar "mers 6 minute"
  • 5.4. Evoluția indicilor electrocardiografici de hipertrofie ventriculară stîngă (Sokolow-Lyon și Cornell) la tratament de durată
  • 5.5. Modificările vasculare retiniene în funcție de medicație la supraveghere de durată
  • 5.6. Evoluția indicilor biochimici sub influiența medicației de durată
  • 5.7. Analiza corelativă între variabilele tensiunii arteriale, indicii remodelării ventriculare, parametrii funcției diastolice VS și indicii capacității fizice
  • 5.8. Concluzii la capitolul 5.

SINTEZA REZULTATELOR OBȚINUTE