Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Gustave Flaubert şi literatura română


Autor: Ioana-Paula Armăsar
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.06 - Literatura universală şi comparată
Anul:2005
Conducător ştiinţific: Sergiu Pavlicenco
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 27 decembrie 2004 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 24 februarie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document1.12 Mb / în română

Teza

CZU 821.133.1“18”(043.3).09+821.135.1“18”(478)(043.3).09

Adobe PDF document 3.01 Mb / în română
253 pagini


Cuvinte Cheie

comparatism, receptare, influenţă, lectură, traducere, interpretare, sistem, critică, bovarism, clişeu, automatism, studiu de caz, corespondenţă, tipologie, autorevendicare, asimilare, asumare, spirit flaubertian, scepticism, experiment, antiliteratură, recreere, intertextualitate, modernitate

Adnotare

Lucrarea este dedicată receptării lui Gustave Flaubert în spaţiul cultural românesc, pornind de la principiile comparatismului modern care reorientează tradiţionala studiere a influenţelor spre investigarea procesului de receptare, pe firul „esteticii receptării” şi apelând la hermeneutica jaussiană. Teza este structurată pe capitole, împărţite după metoda structuralistă, reflectând concepţia cu privire la cele trei niveluri principale ale receptării unei opere literare în alt spaţiu cultural: 1) receptarea lui Flaubert la nivelul traducerilor în limba română, 2) receptarea prin interpretările critice 3) dimensiuni flaubertiene în peisajul literar românesc. Lucrarea vizează elaborarea unui model de cercetare a procesului de receptare a unui scriitor străin într-o literatură naţională şi mai are ca obiective: analiza activităţii de traducere implicând identificarea manipulărilor şi intervenţiilor traducătorului, studierea intermediarilor, cercetarea receptării unor valori franceze de importanţă pentru accederea la modernitate a spiritului românesc, comparaţia cu receptarea altor scriitori străini în cultura română, aprecierea contribuţiei criticilor şi comparatiştilor români la re-lectura flaubertiană, investigarea valorificării şi asimilării atât a contactului cu arta lui Flaubert, cât şi a experienţei scriitorilor români rezultate din contactul cu literele şi spiritul său, analiza concretă a unor aspecte ţinând de domeniul statisticii, realizarea unor studii de caz. Bazele teoretice şi metodologice ale investigaţiei s-au conturat prin studierea lucrărilor mai multor teoreticieni ai receptării, comparatişti şi exegeţi ai operei lui Flaubert, istorici şi critici literari români, ale căror contribuţii la cercetarea fenomenului literar şi a momentului Flaubert sunt remarcabile (W. Iser, H. R. Jauss, U. Eco, R. Escarpit, M. Blanchot, D. H. Pageaux, J. de Gaultier, R. Barthes, J. P. Richards, P. Cornea, A. Marino, M. Martin, E. Simion, D. Grigorescu, H. Zalis, G. Călinescu, T. Vianu, P. Zarifopol, C. Ciopraga, N. Manolescu, I. Mavrodin etc.). Numai posibila asociere a unui scriitor român cu Flaubert constituie în sine un punct de plecare pentru modelarea unei noi lecturi a operei fiecăruia dintre respectivii creatori. Modelul este aplicabil investigării receptării în diferite alte spaţii literare şi culturale a unei literaturi naţionale sau operei unui scriitor.

Cuprins


CAPITOLUL 1. Influenţă şi receptare
  • 1.1. Aspecte ale receptării operei literare în comparatismul modern
  • 1.2. Influenţa franceză
  • 1.3. Evoluţia lecturilor critice ale operei flaubertiene în Franţa şi Europa
  • 1.4. „Sistemul” lui Flaubert

CAPITOLUL 2. Receptarea operei lui Flaubert în spaţiul literar românesc la nivelul traducerilor
  • 2.1. Implicaţiile actului de a traduce
  • 2.2. Traduceri în limba română din opera lui Flaubert în secolul al XIX-lea
  • 2.3. Traduceri în limba română din opera lui Flaubert în secolul al XX-lea

CAPITOLUL 3. Receptarea operei lui Flaubert în spaţiul literar românesc la nivelul interpretărilor critice
  • 3.1. Critica literară şi Flaubert
  • 3.2. Din repertoriul aprecierilor critice româneşti
  • 3.3. Romantism / realism / naturalism / modernism
  • 3.4. Interpretări româneşti ale stilului lui Flaubert şi concepţiei sale despre arta literară
  • 3.5. Reflecţii asupra bovarismului
  • 3.6. Despre o poetică a clişeului

CAPITOLUL 4. Dimensiuni flaubertiene în peisajul literar românesc
  • 4.1. Repere ale continuităţii flaubertiene în literatura europeană
  • 4.2. Asimilarea lui Flaubert în operele scriitorilor români: perspective de ansamblu. Premise
  • 4.3. Studii de caz
  • 4.3.1. Hortensia Papadat – Bengescu şi Flauber
  • 4.3.2. Caragiale şi Flaubert
  • 4.3.3. Urmuz şi Flaubert
  • 4.3.4. Radu Petrescu şi Flaubert
  • 4.3.5. Crohmălniceanu şi Flaubert