Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Frazeologisme arhaice: expresie şi conţinut


Autor: Lilia Trinca
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.01 - Limba română
Anul:2005
Conducător ştiinţific: Gheorghe Popa
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălţi
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 20 ianuarie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 21 aprilie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.33 Mb / în română

Cuvinte Cheie

adaptare, adstrat, afix, arhaism, arhaism derivat, arhaism fonetic, arhaism lexical, arhaism morfologic, arhaism semantic, arhaism sintactic, cîmp conceptual, compunere, contactul lingvistic, contragere, declinare, delocutiv, derivat, derivare, diacronie, dialectism, elipsă, evoluţie, expresie stabilă, etimologie populară, extindere, fenomen glotic, flexiune, fondul lexical de bază, formarea cuvintelor, frazeologie, frazeologism, frazeologism arhaic, indiciu al frazeologizării, grad de productivitate, îmbinare liberă de cuvinte, împrumut, împrumut livresc, lexic activ, limbă literară, locuţiune, modernizare, neologism, neproductiv, nivel glotic, normă literară,origine, presiune a sistemului limbii, regionalism, reglementare, rezervă pasivă a vocabularului, semnificaţie, simplificare, sincronie, sistemul limbii, solidaritate lexicală, stabilitate, structură, substrat, taxonomie, unificare, unitate lexicală, variantă, vocabular, varietate

Adnotare

În teza de doctor se examinează frazeologismele ce conţin în componenţa lor arhaisme lexicale, semantice, gramaticale ş.a. (studiul s-a efectuat în baza a peste 1600 de frazeologisme).

E cunoscut faptul că majoritatea frazeologismelor limbii române se constituie din unităţi ce aparţin lexicului activ. Cu toate acestea, o bună parte din frazeologia românească e reprezentată de frazeologismele arhaice. Fiind un strat destul de valoros pentru istoria limbii, ce conservă forme şi sensuri care s-au menţinut în limba actuală, frazeologismele se prezintă, aşadar, drept mărturii ale procesului de dezvoltare şi de cizelare prin care a trecut limba română.

Menţinerea formelor şi sensurilor învechite în componenţa frazeologismelor e favorizată atît de particularităţile formale ale frazeologismului (caracterul stabil, topica fixă a elementelor componente ş.a.), cît şi de cele semantice (sensul frazeologic integral). Totodată arhaismele din cadrul frazeologismelor asugură caracterul idiomatic al expresiei, devenind acele indicii diferenţiatoare ale unităţilor glotice în cauză, cu ajutorul cărora putem delimita îmbinările stabile de cele libere. Fiind nişte „exotisme” izolate de sistemul fonetic, lexical, gramatical al limbii actuale, arhaismele se prezintă ca nişte nuclee care „atrag” celelalte elemente alcătuitoare, consolidînd structura frazeologismului

. Deşi conţin în structura lor elemente lexicale învechite, „rudimente” ale unor flexiuni învechite, sensuri dispărute ş.a., multe din frazeologismele arhaice sînt sesizate totuşi ca unităţi ce se înscriu organic în subsistemul frazeologic contemporan. Arhaismele ce se conţin în structura frazeologismelor contribuie, de asemenea, la sporirea expresivităţii acestora: or „incorectitudinea” structurii lor, precum şi plasarea lor în afara normelor actuale în vigoare este una din cele mai importante trăsături caracteristice ale acestor frazeologisme.

Cuprins


CAPITOLUL I Unele consideraţii teoretice
  • 1. Observaţii pe marginea conceptului de frazeologism arhaic
  • 2. Arhaismul – indiciu al frazeologizării
  • 3. Problema frazeologismelor arhaice ca obiect al investigaţiilor lingvistice

CAPITOLUL II Arhaisme fonetice, gramaticale şi derivate în structura frazeologismelor
  • 1. Arhaisme fonetice
  • 1.1. Frazeologisme arhaice ca rezultat al adaptării fonetice a neologismelor
  • 1.2. Frazeologisme arhaice datorate accidentelor fonetice
  • 2. Arhaisme morfologice
  • 2.1. Arhaisme substantivale
  • 2.1.1. Arhaisme substantivale privind genul
  • 2.1.2. Arhaisme substantivale privind declinarea
  • 2.1.3. Arhaisme substantivale privind numărul
  • 2.2. Arhaisme pronominale
  • 2.3. Arhaisme verbale
  • 2.4. Arhaisme adverbiale
  • 3. Arhaisme sintactice
  • 4. Arhaisme derivate
  • 4.1. Arhaisme derivate cu afixe neproductive
  • 4.2. Arhaisme derivate rezultate în urma concurenţei dintre afixe

CAPITOLUL III Arhaisme lexicale în structura frazeologismelor
  • 1. Arhaisme lexicale propriu-zise
  • 1.1. Observaţii preliminare
  • 1.2. Originea arhaismelor lexicale propriu-zise
  • 2. Istorisme
  • 2.1. Termeni privind numismatica
  • 2.2. Termeni privind portul popular
  • 2.3. Termeni privind ierarhia socială medievală
  • 2.4. Termeni privind contribuţiile adiţionale
  • 2.5. Termeni privind metrologia veche

CAPITOLUL IV Sensuri arhaice în structura frazeologismelor
  • 1. Sensuri arhaice originare
  • 2. Cîmpuri conceptuale ale arhaismelor semantice
  • 2.1. Sensuri arhaice ce exprimă noţinea de „măsurare”
  • 2.2. Sensuri arhaice ce exprimă noţiunea de „drum”
  • 2.3. Sensuri arhaice ce aparţin altor cîmpuri conceptuale
  • 3. Arhaisme derivate semantice

CAPITOLUL V Locul frazeologismelor arhaice în limba română contemporană
  • 1. Specificul frazeologismelor arhaice
  • 2. Stabilitatea şi varietatea frazeologismelor arhaice
  • 2.1. Substituirea arhaismelor din structura frazeologismelor arhaice
  • 2.2. Menţinerea arhaismelor în structura frazeologismelor ca rezultat al pierderii relaţiilor cu sistemul lingval
  • 3. Gradul de învechire a frazeologismelor cu două sau mai multe arhaisme
  • 4. Motivarea arhaismelor din structura frazeologismelor arhaice prin etimologie populară
  • 5. Modificarea frazeologismelor arhaice şi formarea cuvintelor în baza lor
  • 5.1. Derivarea lexico-semantică
  • 5.2. Delocutivarea
  • 5.2.1. Derivarea
  • 5.2.2. Compunerea
  • 5.3. Alte procedee de modificare a frazeologismelor arhaice