Comerţul exterior Sirian: tendinţe, probleme şi perspective
|
StatutTeza a fost susţinută pe 27 decembrie 2004 în CSSşi aprobată de CNAA pe 27 ianuarie 2005 Autoreferat – 0.24 Mb / în română – 0.17 Mb / în engleză |
Adnotare
Lucrarea are drept scop cercetarea proceselor care au loc în comerţul exterior – una dintre cele mai importante sfere a economiei siriene. Importanţa comerţului exterior este evidentă, deoarece în perioada cercetată, cuprinsă între anii 1990-2002, valoarea acestuia în Produsul Intern Brut al Siriei a atins cota de 50%.
În perioada studiată au avut loc schimbări esenţiale în politica internă şi externă a Siriei, cauzate de trecerea treptată de la sistemul administrativ–de comandă din economia ţării la economia de piaţă. A fost efectuată o analiză profundă a transformărilor care au avut loc şi influenţa acestora asupra comerţului exterior. În baza acestei analize autorul înaintează propuneri pentru dezvoltarea şi perfecţionarea acestor schimbări în scopul ridicării eficienţei comerţului exterior. Sunt formulate unele perspective în vederea extinderii acestei sfere a economiei sub influenţa proceselor ce au loc în economia naţională.
Lucrarea este structurată după cum urmează: Introducere, 3 capitole, Concluzii, Recomandări şi Bibliografie.
În Introducere autorul motivează importanţa cercetării temei propuse, demonstrând necesitatea stringentă a studierii comerţului exterior pentru trasarea perspectivelor de dezvoltare a economiei siriene şi deschiderea ei către transformările ce au loc pe piaţa mondială, fapt care ar putea influenţa economia ţării.
Obiectul de studiu îl constituie comerţul exterior al Siriei în perioada 1990-2002, care se caracterizează prin schimbări esenţiale în politica economică a statului, legate de o oarecare liberalizare în toate sferele economiei, inclusiv comerţul exterior, formarea unor condiţii favorabile pentru atragerea capitalului străin, transformări cardinale în geografia comerţului exterior etc.
În această lucrare autorul şi-a propus să efectueze o analiză ştiinţifică detaliată şi să explice problemele care afectează comerţul exterior al Siriei; să elucideze tendinţele care s-au conturat pe parcursul perioadei studiate. A încercat să găsească căile de soluţionare a problemelor cu care se confruntă comerţul exterior sirian în extinderea sa; să propună unele măsuri pentru transformarea structurală a comerţului exterior, precum şi propunerea unor recomandări în vederea aplicării acestora.
Noutatea ştiinţifică a lucrării constă în următoarele: a fost efectuată o analiză profundă şi multilaterală asupra tendinţelor din comerţul exterior al Siriei în perioada marilor transformări în politica economică a statului; a fost cercetată influenţa liberalizării economice asupra comerţului exterior; a fost menţionat rolul ascendent al sectorului privat în cadrul comerţului exterior şi influenţa acestuia asupra comerţului exterior în viitor.
Pentru prima dată a fost menţionat rolul sferei serviciilor în comerţul exterior al Siriei şi transformarea acesteia într-un grup de mărfuri importante. Sunt scoase în evidenţă cauzele care au influenţat schimbarea geografiei comerţului exterior. Au fost identificate, de asemenea, momentele pozitive şi negative legate de intrarea Siriei în Organizaţia Mondială de Comerţ; au fost trasate căile de stabilire a relaţiilor economice şi comerciale dintre Siria şi Republica Moldova.
Capitolul I Aspectele teoretice ale comerţului exterior şi politica comerţului exterior al Siriei conţine o analiză detaliată a contradicţiilor dintre două curente teoretice – naţionalist (protecţionist) şi liberal – asupra problemelor comerţului exterior.
Curentul naţionalist (protecţionist) îşi are originea în timpurile Greciei antice, fondatori fiind consideraţi Platon şi Aristotel. Al doilea curent a apărut în Anglia pe la mijlocul sec. al XVIII-lea, având ca fondatori pe A. Smith şi D. Ricardo.
Lucrarea concluzionează că sub influenţa schimbărilor radicale ce au loc în economia mondială la sfârşitul sec. XX – începutul sec. XXI, concepţiile teoretice ale reprezentanţilor ambelor curente a gândirii teoretice au devenit difuze. Aceasta reiese din practica ţărilor participante la comerţul internaţional, inclusiv a Siriei. Aceste ţări întreprind măsuri atât protecţioniste, cât şi liberale, în dependenţă de condiţiile existente la un moment dat.
În capitolul II Tendinţe în comerţul exterior al Siriei (1990-2002) găsim o analiza profundă a comerţului exterior al Siriei în general, dezvoltarea acestuia pe parcursul perioadei studiate, starea bilanţului comercial şi cauzele care influenţează indicii negativi, precum şi condiţiile comerciale care sunt în detrimentul intereselor Siriei. Este efectuată o analiză comparativă a ritmurilor de creştere a Produsului Intern Brut şi a comerţului exterior şi este menţionat rolul acestuia în formarea Produsului Intern Brut. În lucrare este cercetată detaliat structura exportului şi importului pe grupe de mărfuri şi sunt menţionate schimbările esenţiale care s-au produs atât în structura exportului, cât şi în cea a importului. Aceasta este legată în primul rând de transformarea Siriei dintr-un importator de petrol în anii 1980 într-un exportator al acestuia în perioada studiată. Se accentuează că monocultura mărfurilor de export – materia primă şi, în special, petrolul (acestuia îi revine o cotă mai mare de 60% din exportul Siriei) – prezintă un mare pericol pentru economia naţională, deoarece venitul de la exportul acestuia depinde de conjunctura pieţei mondiale, mai mult decât atât, rezervele acestuia se pot epuiza.
În capitol se mai menţionează rolul ascendent al sectorului privat în comerţul exterior, în special în import, ca producător de articole finisate şi semifabricate. O atenţie deosebită este îndreptată asupra contribuţiei crescânde a sferei serviciilor (turism, transport) în circulaţia mărfurilor de comerţ exterior.
În capitolul III Geografia comerţului exterior al Siriei sunt cercetate schimbările radicale în configuraţia geografică a comerţului sirian cu diferite regiuni ale lumii (Europa de Vest, ţările arabe, fostele ţări socialiste, ţările Asiei şi Americii). Se accentuează că după desfiinţarea Uniunii Sovietice – unul din principalii parteneri comerciali ai Siriei în anii ’80 – Siria a fost pusă în situaţia de a căuta noi parteneri comerciali.
Datorită petrolului, spre mijlocul anilor ’90, Siria a soluţionat această problemă, reorientânduşi comerţul exterior în special spre ţările Europei de Vest. În lucrare este analizată structura mărfurilor de export şi a celor de import cu fiecare din aceste grupuri de ţări. Se menţionează transformarea tot mai evidentă a Siriei într-un furnizor de materie primă pentru ţările Europei Occidentale, scăderea treptată a importului din ţările arabe (cu excepţia Egiptului). Sunt furnizate date despre bilanţul economic a Siriei cu partenerii săi. Se menţionează, de asemenea, direcţiile posibile de stabilire a relaţiilor economice şi comerciale dintre Siria şi Republica Moldova.
În această lucrare autorul cercetează una dintre cele mai actuale probleme ale Siriei – relaţiile cu Organizaţia Mondială de Comerţ. Menţionând că decizia de retragere, în 1951, a Siriei din GATT, una din fondatoarele căreia a fost Siria, s-a răsfrânt negativ asupra extinderii comerţului exterior al ţării, autorul încearcă să scoată în evidenţă consecinţele (atât pozitive, cât şi negative) asupra economiei Siriei, în general, şi asupra comerţului exterior al acesteia, în special, în cazul intrării ţării în Organizaţia Mondială de Comerţ. Sunt analizate posibilităţile care ar contribui la intrarea Siriei în această Organizaţie, care, în primul rând, sunt condiţionate de continuarea şi aprofundarea transformărilor economice (liberalizarea şi trecerea de la sistemul administrativ-de comandă la economia de piaţă).
În lucrare se face o caracterizare obiectivă a relaţiilor economice şi comerciale bilaterale existente între Uniunea Europeană şi un şir de ţări arabe (Arabia Saudită, Egiptul, Libanul şi Iordania).
Se menţionează, de asemenea, o anumită cointeresare a acestora, precum şi a altor ţări arabe, în vederea integrării economice şi a constituirii unei Zone de Comerţ Libere, care ar putea fi un punct de plecare în realizarea acestei integrări.
În lucrare sunt formulate concluzii detaliate şi recomandări, şi se propun unele perspective
posibile de dezvoltare a comerţului exterior al Siriei în viitorul apropiat.
Lucrarea conţine o listă bibliografică şi o anexă ce cuprinde tabele şi acte legislative ale Siriei.
Referenţi Oficiali
- Anatol Caraganciu
doctor habilitat, profesor universitar, Academia de Studii Economice a Moldovei - Alexandru Mârzac
doctor
Teze
Acte Normative
