română | русский | english

Autor: Anuţa Boldureanu Gradul: doctor în istorie Specialitatea:  07.00.06 - Arheologie Anul: 2006 Conducători ştiinţifici: Gheorghe Postică doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova Pavel Bârnea doctor habilitat Instituţia: Institutul de Arheologie si Etnografie al AŞM CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 4 noiembrie 2005 în CSS şi aprobată de CNAA pe 26 ianuarie 2006 Autoreferat – 0.14 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Adnotare

Obiectul de studiu al lucrării îl prezintă monedele otomane care au circulat în secolul XVI pe teritoriul Ţării Moldovei. Emisiunile otomane, aflate în circulaţia monetară a Ţării Moldovei pentru o perioadă de cca 300 de ani, reprezintă izvoare importante în studierea diferitor aspecte ale istoriei economice a acestei zone româneşti.

Particularităţile de pătrundere şi circulaţie a pieselor otomane, ca şi alte aspecte ce ţin de tipologie şi cronologie, mult timp s-au aflat în afara atenţiei specialiştilor. Abia în ultimele decenii au fost înregistrate unele progrese în ce priveşte sistematizarea şi datarea unor emisiuni. Studiul de faţă se bazează pe monedele otomane descoperite pe teritoriul Moldovei medievale, excepţie făcând materialele din regiunile anexate imperiului (Cetatea Albă, Chilia şi Tighina). Ancheta vizează perioada legată de intensificarea dependenţei faţă de Poarta Otomană (1512) şi de instaurarea suzeranităţii otomane (1528) şi durează până în primii ani ai secolului XVII când în urma devalorizării masive a asprului otoman, se reduce substanţial volumul pieselor otomane pe piaţa Ţărilor Române.

Lucrarea este alcătuită din Introducere, 5 capitole, concluzii, bibliografie, abrevieri, lista tabelelor, hărţilor şi a planşelor, cuvinte-cheie, rezumat. În Introducere au fost expuse viziunile autorului referitoare la actualitatea temei de studiu, gradul de elaborare a temei, scopul şi obiectivele cercetării, cadrul geografic şi cronologic al lucrării, baza izvoristică, metodologia abordată şi noutatea ştiinţifică a cercetării. În compartimentul Istoricul cercetării sunt prezentate etapele de evoluţie a cercetărilor numismatice în Basarabia, de la începutul colecţionării pieselor la cercetarea ştiinţifică a acestora. Au fost evidenţiate succesele numismaţilor români în studierea monedelor otomane, cât şi a realizărilor pe plan internaţional. Capitolul 1. Sistemul monetar otoman în contextul expansiunii Imperiului Otoman în spaţiul nord-dunărean începe cu o scurtă istorie a sistemului monetar otoman de la apariţie şi până la începutul secolului XVI . Sunt prezentate atelierele otomane atestate în descoperirile din Moldova, grupate zonal şi prezentate în funcţie de apropierea faţă de Ţările Române. În capitolul 2. Monedele otomane de aur (altânii), după expunerea unor date generale referitoare la emisiunile de aur, au fost evidenţiate rezultatele recente ale cercetării în domeniul tipologiei şi cronologiei altânilor, urmate de repertoriul descoperirilor de aur izolate, cât şi din tezaure. În capitolul 3. Monedele otomane de argint (asprii şi dirhemii) este analizat asprul care a fost moneda preponderentă pe piaţa românească în secolul al XVI-lea, cât şi dirhemul care pătrunde în zonă spre sfârşitul secolului. Sunt abordate probleme legate de tipologia şi datarea unor emisiuni de aspri. Numeroasele descoperiri de aspri au fost analizate pe emitenţi şi zone de provenienţă cu scopul de a urmări dinamica raportului dintre produsele lor în structura descoperirilor din Moldova. Este făcută o analiză generală a dirhemului şi a particularităţilor lui de pătrundere în Moldova ca urmare a devalorizării asprului. Un subcapitol este consacrat repertoriului descoperirilor de aspri, fiind prezentate la început principalele tipuri cunoscute, dar şi cele inedite, completate de desene, hărţi, tabele, care ar ilustra mai bine structura acestora. În capitolul 4. Monedele otomane de aramă, falsuri şi imitaţii de argint sunt analizate piesele destinate mai mult comerţului în interiorul Imperiului Otoman, dar care într-un număr foarte lor în Ţara Moldovei. În Încheiere sunt prezentate progresele obţinute în sistematizarea şi datarea unor emisiuni otomane, sunt evidenţiate etapele de circulaţie a acestora pe piaţa moldovenească, sunt prezentate concretizări în domeniul falsurilor şi imitaţiilor de argint de producţie locală. mic au fost găsite şi pe teritoriul Moldovei şi al Ţării Româneşti. De asemenea este discutată existenţa unei producţii locale de imitaţii după asprii otomani, destul de semnificative, iniţiată mai înainte de integrarea Ţărilor Române în sistemul politic otoman. Prezenţa mai multor imitaţii de aspri din perioada Selim I - Murad III în tezaurele de sec. XVI, demonstrează că producţia de monede de tip otoman a continuat şi în epoca următoare şi aceste piese, majoritatea inedite, sunt prezentate într-un catalog separat. În ultimul capitol 5. Rolul monedei otomane în economia Ţării Moldovei în sec. XVI sunt urmărite etapele de pătrundere a pieselor otomane în funcţie de situaţia economică şi politică a ţării, localizarea descoperirilor în funcţie de principalele drumuri comerciale, aria de răspândire a

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Ion Tentiuc
  doctor, conferenţiar universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
• Dan Gheorghe Teodor
  doctor, profesor universitar, Institutul de Arheologie al Academiei Române - Filiala Iaşi (România)

 Teze

[...] Acte Normative