Izvoarele dreptului privat în Basarabia
|
StatutTeza a fost susţinută pe 1 iulie 2005 în CSSşi aprobată de CNAA pe 27 octombrie 2005 Autoreferat – 0.25 Mb / în română |
Cuvinte Cheie
izvoarele dreptului privat, obiceiul pământului, dreptul scris, dreptul nescris, izvoarele canonice şi nomocanonice, pravilă, hrisov, Pravila lui Alexandru cel Bun, Pravila lui Vasile Lupu, Sobornicescul Hrisov al lui Alexandru Mavrocordat, Vasilicalele, Hexabiblul lui Armenopol, Codul Andronache Donici, Codul Callimachi, dreptul civil, dreptul comercial, anexare, Regiunea Basarabia, Imperiul Rus, legile locale, limba moldovenească, Senatul Guvernant, Regulamentul constituirii regiunii Basarabia din 1818, autonomie locală, Consiliul Suprem, Tribunalul civil, traducerea legilor locale, proiectul Codului civil pentru Basarabia, Petru Manega, Discursul preliminar al proiectului Codului civil pentru Basarabia, Regulamentul pentru administrarea provinciei Basarabia din 1828, Departamentul al II-lea al Senatului Guvernant, Colecţia completă a legislaţiei Imperiului Rus, judeţul Ismail, judeţul Cetatea Albă, Codul civil român, organizarea justiţiei, Curtea de Apel din Odesa, Tribunalul comercial din Basarabia, judecătoriile comerciale verbale, Actul Unirii, Sfatul Ţării, Consiliul Director al Basarabiei, Vechiul Regat, Curtea de Apel din Chişinău, Decretul-lege nr. 2770 din 6 octombrie 1918 pentru organizarea justiţiei în Basarabia, organizarea judecătorească, comisia de unificare, Vespasian Erbiceanu, comisia juridică, unificarea legislativăAdnotare
Studiul „Izvoarele dreptului privat din Basarabia” urmăreşte scopul de a cerceta izvoarele româneşti de drept privat şi aplicarea acestora în spaţiul dintre Prut şi Nistru de la origini şi până la mijlocul sec. al XIX-lea. Pentru a cerceta sub toate aspectele acest subiect aplicarea izvoarelor dreptului privat în Basarabia a fost abordată dintr-un dublu punct de vedere:
I) al existenţei unor monumente juridice (colecţii de legi sau acte izolate cu caracter juridic), date de administraţia supremă a ţării sau recepţionate şi aplicate în acest spaţiu istoric şi geografic de-a lungul timpului;
II) al organizării administrativ-statale şi al regimurilor politice care au administrat teritoriul dintre Prut şi Nistru (Basarabia).
Ţinând cont de primul aspectб în lucrare sunt examinate cele două izvoare principale ale dreptului privat românesc — dreptul nescris (obiceiul pământului) şi dreptul scris (Pravila lui Alexandru cel Bun, Pravila lui Vasile Lupu, Sobornicescul Hrisov al lui Alexandru Mavrocorat, Hexabiblul lui Armenopol, Vasilicalele, Codul Donici, Codul Scarlat Calimachi, Codul civil romăn, alte izvoare), inclusiv cel de-al treilea izvor — normele canonice şi nomocanonice.
Având în vedere schimbarea statutului juridic al Basarabiei de câteva ori după 1812, s-a cercetat soarta acestor izvoare din punct de vedere al perioadelor istorice ale Basarabiei: a) de până la 1812, când teritoriul dintre Prut şi Nistru era parte componentă a Principatului Moldovei; b) de la 1812 şi până la 1917, când Basarabia s-a aflat sub dominaţia Imperiului Rus; c) intervalul dintre anii 1918 şi 1944 în care Basarabia a făcut parte din cadrul Regatului României reîntregite.
Într-un capitol special s-a analizat încercările autorităţilor ruse de substituire a izvoarelor dreptului local din Basarabia cu dreptul rusesc, măsurile pentru redactarea unui proiect de Cod civil pentru Basarabia, inclusiv soarta dreptului local în judeţele Ismail şi Cetatea Albă, teritoriu care, după 1828 a avut un regim juridic diferit al dreptului aplicabil decât celelalte judeţe. În cercetarea acestui subiect s-a ţinut cont şi de scindarea, de jure, a dreptului privat, la începutul secolului al XIX-lea, în două mari ramuri — drept civil şi drept comercial, aşa încât s-a analizat soarta dreptului comercial ţinându-se cont de perioadele istorice arătate mai sus.
Ultima parte a lucrării este dedicată evenimentelor de după 1918, a măsurilor de organizare
judecătorească şi de unificare legislativă a Basarabiei cu cea din Vechiul Regat.
Cuprins
- 1.1. Conceptul de izvor al dreptului. Clasificarea izvoarelor dreptului
- 1.2. Noţiuni de drept privat. Sistemul izvoarelor dreptului privat român, cu referire specială la cel din Basarabia
- 1.3. Identificarea şi clasificarea izvoarelor dreptului privat român
- 1.4. Izvoarele juridice nescrise (obiceiul pământului sau legea ţării)
- 1.5. Izvoarele juridice scrise
- 1.5.1. Actele cu caracter juridic emise sau aprobate de către domnitori
- 1.5.2. Culegerile de legi împrumutate sau inspirate din dreptul romano-bizantin
- 1.6. Izvoarele ecleziastice
- 1.7. Starea de fapt a izvoarelor dreptului privat în Moldova la sfârşitul secolului al XVIII-lea începutul sec. al XIX-lea. Concluzii
CAPITOLUL II Izvoarele dreptului privat în perioada anexării basarabiei la imperiul rus (1812-1917)
- 2.1. Precizări prealabile
- 2.2. Factorii care au determinat ţarismul să permită aplicarea în continuare a izvoarelor dreptului privat al Moldovei în Basarabia în primii ani după anexare
- 2.3. Conceptul noţiunii de „legi locale”
- 2.4. Iniţiative legislative privind elaborarea unui proiect de Cod civil pentru Basarabia
- 2.5. Cadrul juridic al izvoarelor locale după 1828
- 2.6. Procesul de substituire a legilor locale prin cele ruse
- 2.7. Particularităţile aplicării dreptului local în judeţele Ismail şi Cetatea Albă
- 2.8. Izvoarele dreptului comercial aplicate în Basarabia
- 2.9. Situaţia izvoarelor dreptului privat în Basarabia către anul 1917
CAPITOLUL III Izvoarele dreptului privat după 1917. unificarea judecătorească şi legislativă a basarabiei cu vechiul regat
- 3.1. Cadrul legal şi necesitatea organizării justiţiei din Basarabia după 27 martie 1918
- 3.2. Organizarea judecătorească a Basarabiei
- 3.3. Armonizarea şi unificarea legislativă a Basarabiei cu cea din Vechiul Regat
- 3.4. Dreptul aplicat în judeţele din sudul Basarabiei
- 3.5. Regimul juridic al izvoarelor dreptului comercial
- 3.6. Unificarea legislativă şi legile rămase în vigoare
Referenţi Oficiali
- Dumitru Grama
doctor, conferenţiar cercetător, Institutul de Istorie - Craiovan Ion
doctor în drept, profesor universitar, Universitatea „George Bariţiu” Braşov, România
Teze
În examinare [1] :
Arhiva tezelor:
Acte Normative
