Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Spiritualitatea juridică în creațiile sufletului românesc


Autor: CUZA Bogdan-Gheorghe Ilie
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.01 - Teoria generală a dreptului; istoria statului şi dreptului; istoria doctrinelor politice şi de drept
Anul:2022
Conducător ştiinţific: Ion Craiovan
doctor, profesor universitar
Instituţia: Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene "Constantin Stere"

Statut

Teza a fost susţinută pe 6 mai 2022 în CSS şi se află în examinare la CNAA

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.43 Mb / în română
Adobe PDF document – 0.34 Mb / în engleză

Teza

CZU 340.1 (043.3)

Adobe PDF document 1.70 Mb / în română
153 pagini

Cuvinte Cheie

spiritualitate, juridicitate, neam românesc, istorie, creații culturale, identitate culturală, universalitate

Adnotare

Structura tezei: lucrarea debutează cu o introducere cu titlu de iniţiere în analiza problematicii spiritualității juridice în relație cu creațiile spirituale românești și de prezentare a coordonatelor fundamentale ale demersului științific realizat. Teza este structurată în patru capitole principale, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 150 de surse. Lucrarea cuprinde 152 pagini de text de bază iar rezultatele obţinute sunt publicate în 3 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: spiritualitatea juridică cuprinsă în creațiile culturale, în special cele ale neamului românesc, care nu aparțin în mod explicit doctrinei juridice. Scopul şi obiectivele cercetării: doctrina juridică are nevoie să iasă din ”litera legii” din dogmă, din ”turnul de fildeș”, fără însă a nega specificitatea, să se deschidă interdisciplinar spre înțelegeri universale și să cultive spiritul integrativ, să valorifice dreptul în context cultural, să folosească fără să minimalizeze rolul conceptelor, imaginea, inclusiv cea metaforică, ca o componentă fundamentală a spiritualității, alături de concept, la modul complementar și conjugat.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică rezidă în faptul relevării cu pregnanță, explicit, sistematic și particularizat a faptului că spiritualitatea juridică nu se poate configura numai din valorile juridice. Ea este rezultatul contribuțiilor în diverse grade și ponderi a tuturor formelor și tipurilor de spiritualitate umană, inclusiv a creațiilor literar artistice.

Problema ştiinţifică soluţionată rezidă din faptul că, în planul spiritualității juridice se simțea nevoia depășirii unei rupturi, dintre concepte și imagini, avînd în vedere că spiritualitatea umană se exprimă prin concepte și imagini.

Importanța teoretică a lucrării constă în configurarea metodologică a unei noi abordări în teoria generală a dreptului și evocarea din spiritualitatea juridică emanată din câteva creații culturale remarcabile ale sufletului românesc. Cunoașterea dreptului [99, p. 13] trebuie să includă un tip de "artă cognitivă", aptă pentru "a vedea nevăzutul" cu neașteptate iluminări mai ales în relație cu abstractul și ariditatea textelor juridice, să releve structuri profunde, simetrii și asimetrii, ordini și complexități.

Valoarea aplicativă a lucrării. De analiza, înțelegerea și cooptarea acestei abordări depinde forța cognitivă a teoriei generale a dreptului, a doctrinei juridice, capacitatea sa de a oferi o imagine complexă, integratoare, asupra fenomenului juridic, cu consecințe practice dintre cele mai importante. Ea vizează multiple domenii: disciplina științifică teoria generală a dreptului; învățământul juridic; doctrina juridică; cercetarea științifică în drept; profesiunile juridice; instituțiile statului; societatea civilă ș.a.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice: concluziile teoretice ale lucrării, elementele de noutate și recomandările formulate au fost utilizate în realizarea unor studii și comunicări cât și în cadrul Congresului internațional de filosofie a dreptului și filosofie socială (I.V.R.-Lisabona, 2017) cât și în calitate de referent și coautor pentru Enciclopedia Juridică Română, lit. A-C, volumul Personalități, Editura Universul juridic, 2018.

Cuprins


1. OBIECTIVE, DIRECȚII ȘI ABORDĂRI METODOLOGICE ALE CERCETĂRII
  • 1.1. Argument
  • 1.2. Fundamentele conceptuale ale cercetării
  • 1.3. Scopul, obiectivele și coordonatele demersului de cercetare științifică
  • 1.4. Spre un nou orizont metodologic contemporan în cunoașterea juridică
  • 1.4.1. Cunoașterea juridică integrativă8
  • 1.4.2. Afectivitate și drept
  • 1.4.3. Sufletul-spiritualitate impregnată de afectivitate
  • 1.4.4. Imagine, metaforă, emoție și creație literar-artistică în aria juridică
  • 1.5. Concluzii la capitolul

2. ISTORIA NEAMULUI ROMÂNESC ȘI JURIDICITATEA
  • 2.1. Protoistorie și spiritualitate. Gânditorul de la Hamangia
  • 2.2. Lumea dacică reflectată în câteva reflecții ale spiritualității universale
  • 2.3. Ortodoxia neamului românesc ca dimensiune structurală a juridicității
  • 2.4. Dreptul cutumiar și ideea de justiție la români-specificitate întru universalitate
  • 2.5. Concluzii la capitolul 2

3. GENIALITATEA CREAȚIEI SPIRITUALE ROMÂNEȘTI ȘI DIMENSIUNEA SA JURIDICĂ
  • 3.1. Basmul românesc
  • 3.2. Miorița
  • 3.3. Meșterul Manole
  • 3.4. Balada lui Constantin Brâncoveanu
  • 3.5. Istorie, spiritualitate și drept în evul mediu și perioada modernă
  • 3.5.1. Ștefan cel Mare și Sfânt
  • 3.5.2. Mihai Viteazul
  • 3.5.3. Dimitrie Cantemir și spiritul cultural european
  • 3.5.4. Alexandru Ioan Cuza
  • 3.5.5. 1 decembrie 1918-creație istorică astrală a sufletului românesc
  • 3.6. Marile spirite românești – câteva semnificații juridice
  • 3.6.1. Eminescu-omul deplin al culturii românești
  • 3.6.2. Brâncuși – sculptura sufletului românesc în universalitate
  • 3.6.3. Enescu.Sunetul muzicii la români și ecourile muzicii în drept
  • 3.7. Identitatea sufletului românesc și reverberații juridice în câteva creații filosofice
  • 3.7.1. Constantin Rădulescu- Motru (1868-1957)
  • 3.7.2. Lucian Blaga (1895-1961)
  • 3.7.3. Mircea Eliade (1907-1986)
  • 3.7.4. Constantin Noica (1909-1987)
  • 3.7.5. Emil Cioran (1911-1995)
  • 3.8. Concluzii la capitolul 3

4. IDENTITATE CULTURALĂ, JURIDICITATE ȘI UNIVERSALITATE
  • 4.1. Despre potențialul cultural și doctrina juridică din Republica Moldova
  • 4.2. Cultura rusă din perspectiva juridicității
  • 4.3. Investigare lucidă și mistificare a identității românești în spațiul public contemporan
  • 4.4. Societatea globală, identitatea culturală și dreptul în orizontul secolului XXI
  • 4.5. Ilustrări de capodopere ale culturii universale și rezonanța lor juridică
  • 4.6. Perenitate și genialitate a creațiilor românești întru patrimoniul spiritualității Universale
  • 4.7. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIA
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
CV – UL AUTORULUI