Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Sculptura din a doua jumătate a secolului al XX-lea în Republica Moldova


Autor: Ana Marian
Gradul:doctor în studiul artelor, culturologie
Specialitatea: 17.00.04 - Arte vizuale (cu specificarea: arta plastică, decorativă, aplicată)
Anul:2005
Conducător ştiinţific: Constantin Ciobanu
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
Instituţia: Institutul Studiul Artelor al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 1 septembrie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 27 octombrie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document0.22 Mb / în română

Teza

CZU 730(478)(09)(043.2)+ +73.036(478)(043.2)

Adobe PDF document 0.68 Mb / în română
146 pagini


Cuvinte Cheie

sculptura populară, sculptura funerară, răstignire, sculptura profesionistă, forme neoclasice, realismul socialist, postmodernism, portret, compoziţie, bust, monument, model, nud, relief, volum, rondbos, expresia plastică, caracteristica anatomică

Adnotare

Cercetarea ştiinţifică a evoluţiei fenomenului plasticii sculpturale din a doua jumătate a secolului al XX-lea în Republica Moldova prezintă interes sub aspect istoric, factologic şi estetic. Această perioadă complexă este prodigioasă, dar şi controversată.

Debutul sculpturii profesioniste se produce la începutul secolului al XX-lea. Sursa de bază care a contribuit la formarea ei o constituie sculptura populară (Jeloboc, Gordineşti, Mărcăuţi etc.) prezentă sub formă de cruci funerare, răstigniri cu chipul lui Iisus şi simbolica însoţitoare, care diferă de la un monument la altul. Un alt izvor este sculptura funerară, care în secolul al XIX-lea ia forme neoclasice, iar la începutul secolului al XX-lea este tratată la nivel profesionist (Alexandru Plămădeală, Nicolae Ţiganco).

Sculptura profesionistă a fost condiţionată de şcoala de desen a lui Terentie Zubcu (1887-1897), Vladimir Ocuşco (1897-1917), apoi a lui Alexandru Plămădeală (1919-1940). După 1940 artiştii care au rămas în republică au acceptat curentul realismului socialist cu toate aspectele negative şi pozitive ale acestuia.

În perioada stalinistă sculptura ia forme dure, fiind puternic ideologizată. În perioada dezgheţului hrusciovist se evideţiază tendinţe umaniste şi romantice. În anii stagnării, în pofida controlului ideologic existent, sculptura este în căutare de forme şi de tehnici noi. Printre artişti se remarcă Claudia Cobizev, Lazăr Dubinovschi, Alexandra Picunov, Naum Epelbaum, Brunhilda Epelbaum- Marcenko, Valentin Kuzneţov, Iurie Canaşin etc.).

În 1991-2000 se activizează procesul artistic postmodern, fiind evidentă necesitatea sincronizării fenomenului artistic al Republicii Moldova cu cel universal (Iurie Horovski, Tudor Cataraga, Ion Zderciuc, Valentin Vârtosu, Mark Verlan, Ştefan Rusu etc.)

Plastica sculpturală din a doua jumătate a secolului al XX-lea în Republica Moldova este un fenomen multilateral, oferind exemple inedite şi interesante sub aspect stilistic, compoziţional, al limbajului şi al expresiei plastice.

Cuprins


CAPITOLUL I. Constituirea sculpturii profesioniste în Republica Moldova
  • 1.1. Sculptura populară
  • 1.2. Sculptura funerară
  • 1.3. Sculptura profesionistă

CAPITOLUL II. Evoluţia sculpturii din Moldova în a doua jumătate a secolului al XX-lea
  • 2.1. Specificul sculpturii din anii postbelici – perioada 1945-1960
  • 2.2. Descătuşare a fenomenului artistic în perioada 1961-1970 (tendinţe novatoare)
  • 2.3. Evoluţia procesului sculptural în perioada 1971-1990
  • 2.4. Manifestări postmoderne în perioada 1991-2000

CAPITOLUL III. Specificul stilistic în sculptura din a doua jumătate a secolului al XX-lea în Republica Moldova
  • 3.1. Genurile şi speciile sculpturii în Republica Moldova
  • 3.2. Materiale şi tehnici de execuţie
  • 3.3. Caracteristici anatomico-plastice
  • 3.4. Limbajul plastic
  • 3.5. Scheme compoziţionale
  • 3.6. Expresia plastică