Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Sursele literare ale programelor iconografice din pictura murală medievală moldavă


Autor: Constantin Ciobanu
Gradul:doctor habilitat în filologie
Specialitatea: 10.01.01 - Literatura română
Anul:2005
Instituţia: Institutul Studiul Artelor al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 18 noiembrie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document0.44 Mb / în română

Teza

CZU 73.04(478)„15/16”(043. 2)

Adobe PDF document 2.87 Mb / în română
388 pagini


Cuvinte Cheie

Amnos, Arborele lui Iesei, Arte plastice, Asediul Constantinopo-lului, Atelier de zugravi, Biserică, Bizanţ, Caligraf, Condac, Cronograf, Ev Mediu, Grafit, Frescă, Iconografie, Imn Acatist, Inscripţie, Izvod, Înţelepţii Antichităţii, Limbă slavonă, Literatură oraculară, Manuscris, Mănăstire, Moldova, Petru Rareş, Pictură exterioară, Profeţiile celor şapte înţelepţi, Program iconografic, Proimion, Pseudo-inscripţie, Scriere chirilică, Sursă istorică, Sursă literară

Adnotare

Teza de doctor habilitat „Sursele literare ale programelor iconografice din pictura murală medievală moldavă” abordează problematica interpretării frescei medievale din perspectiva raportului: text scris – imagine pictată. Deşi acest principiu de bază al oricărei investigaţii cu caracter iconografic este demult cunoscut, o analiză textologică suficient de profundă a surselor literare bizantine şi slavone a programelor iconografice moldave de secol XV – XVI încă nu a fost realizată.

Scopul tezei ţine de stabilirea izvoarelor celor mai controversate (şi bogate în interpretări!) teme din pictura murală medievală a Moldovei. Aceste teme sunt: „Asediul Constantinopolului” din cadrul ciclului „Imnului Acatist” şi „Spusele” înţelepţilor antici din cadrul compoziţiei „Arborele lui Iesei” sau din decorul contraforturilor.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute constă în introducerea în circuitul ştiinţific a unor surse de ordin istoric, literar şi artistic, care, până în prezent, au rămas în afara sferei de interese a istoricilor artei medievale româneşti. Astfel de surse s-au dovedit a fi omilia bizantină din secolul IX „Hymnus Acathistus. De obsidione Constantinopolis”, redacţia “Troiţk” a povestirii lui Nestor Iskander dedicate cuceririi Tarigradului de către otomani, unele ilustraţii din volumele 2 Ostermann şi Şumilov a „Codicelui împărătesc ilustrat”, majoritatea manuscriselor greceşti şi slavone ce conţin culegeri de profeţii ale înţelepţilor antichităţii. Lărgirea bazei de izvoare nu epuizează, însă, noutatea cercetării. Noi sunt şi încercările de stabilire a existenţei unor surse literare sau artistice, astăzi dispărute, dar care pot fi (parţial!) reconstituite. Astfel de surse, după părerea subsemnatului, au fost: imaginea Asediului unei cetăţi ce a servit drept prototip ilustraţiei Asediul Smolenskului din volumul 2 Ostermann al Codicelui împărătesc ilustrat şi protograful comun slavon al spuselor înţelepţilor antici, – protograf, – care se reconstituie în baza textelor de pe filacterele filosofilor din frescele moldave şi a citatelor analoge din manuscrisul de la mănăstirea Kirilo-Belozersk, caligrafiat de fostul egumen al mănăstirii Guri Tuşin.

Un rol foarte important în realizarea tezei l-au jucat cercetările efectuate la mănăstirile şi bisericile din judeţul Suceava, de la Iaşi (mănăstirea Cetăţuia), de la Bucureşti (biserica „cu sfinţi”) şi de la Moscova (catedralele Adormirea Maicii Domnului şi Bunavestirea a Kremlinului, catedrala Smolensk a mănăstirii Novodevici ş. a .). În urma acestor cercetări au fost pentru prima dată lecturate o serie de „spuse” ale filosofilor antici, care anterior fie că au fost completamente ignorate, fie că au fost interpretate sau atribuite în mod eronat. Astfel, a fost descoperit faptul că profeţia de pe filacterul lui Plutarh din pictura exterioară a bisericii Sf. Gheorghe (Suceava) prezintă un fragment din celebra „mărturie” referitoare la Hristos din „Antichităţile iudaice” a lui Iosif Flaviu. La aceeaşi biserică a mai fost identificată şi citită inscripţia slavonă de pe filacterul „Elinului Zmovagl”. Autorul şi-a permis să emită şi câteva ipoteze în ceea ce priveşte identificarea unor nume „exotice” de filosofi antici din pictura parietală medievală moldavă şi bulgară. În majoritatea cazurilor, identificările propuse de subsemnat infirmă opiniile expuse anterior de slavistul Grigore Nandriş.

Originalitatea demersului ţine şi de interpretarea caracterului mărturiilor literare medievale. S-a dovedit că unele din aceste mărturii au un caracter profetic bine pronunţat. Astfel, finalul redacţiei Troiţk a povestirii „Despre luarea Ţarigradului”, atribuită enigmaticului Nestor Iskander, include „profeţia” lui Pseudo-Daniel (legată de eliberarea Constantinopolului). Or, anume această povestire, împreună cu textul omiliei „Hymnus Acathistus. De obsidione Constantinopolis”, inclusă în Triod, au stat la baza constituirii iconografiei imaginii „Asediul Constantinopolului” din pictura exterioară moldavă. Cât priveşte elementul profetic, prezent în „spusele” scriitorilor şi filosofilor antici, el are o istorie milenară şi descinde încă din sursele literare ale Antichităţii târzii şi ale Imperiului Bizantin timpuriu. Aceste constatări, la care s-a ajuns în urma studiului amănunţit al izvoarelor medievale, au permis explicarea motivelor includerii imaginii Asediul Constantinopolului şi a spuselor înţelepţilor antici în cadrul programelor iconografice a ctitoriilor rareşiene.

În legătură cu recentele dezveliri ale picturii iniţiale din spaţiul altarului bisericii Sf. Nicolae a mănăstirii Probota, una din anexele tezei este consacrată elucidării surselor imaginii extrem de rare a lui Iisus Hristos cu mâinile retezate, ţinut în braţe de Sf. Ioan Gură de Aur. În altă anexă este abordată problema analogiilor de ordin interpretativ, existente între pseudo-inscripţiile din pictura medievală moldavă şi stilul literar al împletiturii de cuvinte, devenit popular după reforma scrierii slavone iniţiate de patriarhul Eftimie al Târnovei şi de elevii lui (Konstantin Kostenečki ş. a .).

Cuprins


CAPITOLUL 1. Istoria cercetării iconografiei Asediului Constantinopolului

CAPITOLUL 2. Sursele literare bizantine ale Asediului Constantinopolului din pictura exterioară moldavă

CAPITOLUL 3. Sursele literare originale slavone ale Asediului Constantinopolului din pictura exterioară moldavă

CAPITOLUL 4. Asediul Constantinopolului în ilustraţia de carte din secolul XVI

CAPITOLUL 1. Istoria cercetării profeţiilor înţelepţilor antichităţii

CAPITOLUL 2. Profeţiile înţelepţilor antichităţii în operele de artă şi în literatura de expresie slavonă
  • 1. Profeţiile înţelepţilor din exonartexul bisericii Maicii Domnului Ljeviška din Prizren ( începutul secolului XIV)
  • 2. Profeţiile înţelepţilor antichităţii din Viaţa despotului Stefan Lazarevici a lui Konstantin Kostenečki ( 1431)
  • 3. Profeţiile înţelepţilor antichităţii din prima redacţie a Cronografului rus (1516 -1522)
  • 4. Profeţiile înţelepţilor antici din cartea a 37-a (1523-1526) a caligrafului Guri Tuşin
  • 5. Profeţiile înţelepţilor antichităţii în manuscrisele slavono-ruse din secolele XVII-XVIII
  • 6. Profeţiile înţelepţilor antichităţii din „Albina” sârbească

CAPITOLUL 3. Redacţiile greceşti ale profeţiilor înţelepţilor antichităţii din pictura murală

CAPITOLUL 4. Spusele înţelepţilor antichităţii din pictura exterioară moldavă ce nu sunt incluse în culegerile bizantine sau slavone de profeţii