|
StatutTeza a fost susţinută pe 22 februarie 2006 în CSSşi aprobată de CNAA pe 27 aprilie 2006 Autoreferat![]() TezaCZU 616.993.192-07+614.2
|
Actuala lucrăre reprezintă o cercetare complexă a aspectelor clinice, medico-sociale şi de diagnostic ale toxoplasmozei efectuată pe un lot de 215 bolnavi adulţi, din care 146 – cu toxoplasmoza dobândită şi 69 – cu forma congenitală. Diagnosticul de toxoplasmoză a fost bazat pe o anamneză bine condusă, datele epidemiologice şi manifestările clinice cu completarea prin metode instrumentale. Pentru confirmare au fost utilizate metode specifice: ELISA pentru depistarea antitoxoplasma IgG, IgM şi IgA, metoda alergologică - intradermoreacţia (IDR) cu toxoplasmină. Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR) nu are avantaje în comparaţie cu ELISA şi IDR cu toxoplasmină pentru confirmarea diagnosticului de toxoplasmoza cronică.
Toxoplasmoza dobândită cronică s-a dezvoltat mai frecvent la persoanele de vârsta tânără (21-35 ani), mai ales la femei, a evoluat preponderent în forma uşoară şi s-a caracterizat printr-un polimorfism clinic: prezenţa sindromului de intoxicaţie generală, sindromului febril prelungit, limfadenopatiei, hepatomegaliei, afectării funcţionale a sistemului nervos central, la femei – patologiei obstetrical-ginecologice.
Tabloul clinic al toxoplasmozei congenitale cronice s-a realizat prin următoarele sindroame psihoneurologice organice grave: de encefalopatie, hipertensiune intracraniană, diencefalic, retard mental, epileptiform, hidrocefalic în combinaţie cu patologia oculară (în 71,0%), mai frecvent prezentată de corioretinita bilaterală. La toţi bolnavii cu toxoplasmoză rezultatele antitoxo IgG prin ELISA au fost pozitive, însă în toxoplasmoza dobândită subacută valorile erau foarte înalte, în cea cronică – medii, iar în toxoplasmoza congenitală cronică titrele antitoxo IgG devenise mai scăzute. Antitoxo IgA prin ELISA s-au depistat numai în 3 cazuri de toxoplasmoza dobândită subacută. Antitoxo IgM pozitive s-au determinat la toţi bolnavii cu toxoplasmoza dobândită subacută şi în cea dobândită şi congenitală cronică recidivantă. IDR cu toxoplasmină era pozitivă la toţi bolnavi cu toxoplasmoză.
Rezultatele studiului medico-social al toxoplasmozei au evidenţiat actualitatea şi importanţa medico-socială a acestei maladii pentru Republica Moldova. O importanţă deosebită are toxoplasmoza prenatală dobândită, în care se produce forma congenitală cu consecinţe grave: moartea in utero, letalitatea infantilă precoce, sechelele organice din partea sistemului nervos central şi ochilor, ce servesc drept cauza a invalidităţii.
În rezultatul cercetării actuale au fost determinaţi factorii medico-sociali de risc ai toxoplasmozei, care s-au devizat în 3 grupuri: epidemiologici, socio-economici şi medico-biologici. Studierea aspectelor medico-sociale ale toxoplasmozei a permis argumentarea ştiinţifică şi elaborarea managementului în scopul stabilirii precoce a diagnosticului acestei maladii.