Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2006 / martie /

Perspectiva renovării şi ameliorării sortimentului viticol de soiuri de masă cu termeni precoce de maturare în Republica Moldova


Autor: Grigore Mocreac
Gradul:doctor în agricultură
Specialitatea: 06.01.08 - Viticultură
Anul:2006
Conducător ştiinţific: Nicolae Perstniov
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Consultant ştiinţific: Boris Găina
doctor habilitat, profesor cercetător
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 14 martie 2006 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 29 iunie 2006

Autoreferat

Adobe PDF document0.22 Mb / în română
Adobe PDF document0.25 Mb / în rusă

Teza

CZU 634.86.001.76(470.63)

Adobe PDF document 0.62 Mb / în rusă
104 pagini


Cuvinte Cheie

viţă-de-vie, soiuri, indicatori agrobiologici, coacere precoce, soiuri fără seminţe, rezistenţă, roadă, boli, dăunători, climă, suma temperaturilor active, rezistenţa la ger, acumularea zahărului, stafide, marinate, gem, magiun, suc, vin, vegetaţie, fenologie

Adnotare

În Republica Moldova, soiurile viţei de vie de masă ocupă suprafeţe limitate, iar varietăţile raionate existente după indicii agrobiologici şi tehnologici nu corespund pe deplin cerinţelor pieţei. Mai slab sunt reprezentate soiurile foarte timpurii, timpurii şi timpurii-medii de coacere; soiurile cultivate cu aceşti termeni de maturizare se caracterizează prin calitate joasă a boabelor, prin rezistenţa slabă la boli şi dăunători.

Printre soiurile fără seminţe în republică este omologat un singur soi – Chişmiş moldovenesc. De aceia în timpul de faţă a apărut necesitatea de a completa şi înnoi sortimentul varietăţilor de masă, şi în acelaşi timp – realizarea în practică a producerii şi prelucrării industriale a fracţiei nestandarde la conserve, vinuri şi stafide.

Obiectul cercetării a fost cultivarea soiurilor de struguri de masă cu termen timpuriu de coacere ale selecţiei naţionale şi de peste hotare sădite în 1986. Au fost studiate a 23 varietăţi, inclusiv 6 soiuri apirene şi 5 folosite în calitate de control.

Experienţele au fost realizate începînd cu anul 1989 pe Sectorul Experimental de Stat din Cahul în zona Sudică a viticulturii Moldovei şi finalizate în 2003.

Au fost studiate condiţiile meteorologice şi particularităţile derulării fazelor de dezvoltare, calităţile agrobiologice şi tehnologice a soiurilor, apreciată eficacitatea economică a prelucrării. Soiurile studiate au fost grupate în 4 grupe: cu termen foarte timpuriu de coacere; timpuriu; timpuriu - mediu; fără seminţe.

Analiza rezultatelor obţinute a permis formularea concluziilor: După criteriul particularităţilor agrobiologice şi tehnologice în 1 grupă a fost evidenţiat soiul “Muscat jemciujnîi”, care este omologat în toate zonele de cultivare a viţei de vie. În grupa a 2-a – “Codreanca” şi “Drujba”, care sînt deja raionate. În grupa a 3 a fost evidenţiat soiul “Frumoasa albă”, cu omologarea în zonele de Centru şi Sud a viticulturii Moldovei.

În scopul măririi ponderii a soiurilor de masă pentru folosirea în stare proaspătă şi pregătirii produselor în stare uscată, se recomandă de inclus cultivarea următoarelor soiuri în Moldova: “Siurpriz”, “Chişmiş OSHI”, “Bessemeanîi Melnica”.

Fracţiunile nestandarde a soiurilor de masă se recomandă a fi utilizate pentru uscare (chişmiş şi stafide), obţinerea bobiţelor în alcool (bomboane), producerea conservelor (djem, dulceaţă, confiture, marinade), sucuri (omogenizate şi limpezite) şi vinuri (de masă seci şi cu zahăr rezidual).

Recomandăm producerea, în baza soiurilor apirene de struguri, a produselor cu un conţinut sporit de compuşi biologic activi pentru alimentaţia copiilor şi tratamente curative; soiurile noi de viţe de vie pot fi baza producerii vinicole ecologice mai pure.